Scrisoarea dură a unui profesor către ministrul Educaţiei: „E vid absolut înainte. Mă uit în urmă, mă întunec. Nu e o viziune coerentă? Oare de ce?“
0
Dan Gulea, scriitor şi profesor de limba şi literatura română la prestigiosul colegiu Mihai Viteazul din Ploieşti, cere, printr-o scrisoare deschisă adresată ministerului Educaţiei, o dezbatere publică pe tema programelor şcolare de limba română. „Viziunea pe care programele o oferă despre literatura şi cultura română este nu doar deformantă, ci şi incoerentă“, spune profesorul
„Vă scriu această scrisoare pentru că sunt obligat; am o experienţă la catedră, la toate nivelurile învăţământului, de la gimnaziu la universitar, participând la reformele în educaţie de la introducerea manualelor alternative, până în prezent“, îşi justifică scrisoarea profesorul ploieştean care cere ministrului Educaţiei o dezbatere publică despre ceea ce înseamnă în prezent orele de limba şi literatura română.
O primă problemă semnalată de profesor este aceea că programa şcolară la limba şi literatura română este învechită, iar modificările operate recent, pe ani de studiu sau pentru examenul de bacalaureat, „nu sunt decât un copy-paste al unor conţinuturi transmise cu fidelitate cam din anii 1990“.
„În centrul programei de Bacalaureat se află lista scriitorilor numiţi «canonici», care începe cu Eminescu şi se încheie, cronologic, cu Nichita Stănescu şi Marin Sorescu. Este o afirmaţie implicită, devenită între timp intolerabilă, că în literatura română nu a mai apărut nimic de la aceşti doi scriitori (unul dispărut acum 30 şi de ani, altul cam acum 20 de ani), afirmaţi în anii 1960; astfel, în ultima jumătate de secol şi mai bine, s-au purtat bătălii canonice şi culturale, s-au afirmat generaţii, au existat polemici, mode şi personalităţi – totul în van, pentru că şcolarul nu are voie să cunoască toate acestea“, explică profesorul în scrisoarea deschisă.
Dan Gulea spune că este inadmisibil ca din a doua jumătate a secolului XX să lipsească scriitori precum Eugen Ionescu (Ionesco), Gellu Naum, Radu Stanca, A. E. Baconsky, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Ileana Mălăncioiu, Ştefan Bănulescu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Teodor Mazilu, Sorin Titel, I. D. Sârbu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Nicolae Manolescu, Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Simona Popescu, Gabriela Adameşteanu, Mircea Nedelciu, Ioan Groşan, Gheorghe Crăciun, Matei Vişniec.
De asemenea, în opinia profesorului, manualele nu respectă nici tradiţia culturală românească. „Canonicii încep, spuneam, cu Eminescu. Vid absolut înainte: mă uit în urma mea – mă-ntunec. Nu există Miron Costin, nici Cantemir, Budai-Deleanu, nici Alecsandri, nimeni“, spune Dan Gulea.
„Sunt probleme care trenează de mai multă vreme. Manualele se prezintă ca o listă înschisă şi este păcat ca literatura română să se termine acum 60-70 de ani, pentru că nu este nici pe departe aşa“, a spus profesorul Dan Gulea pentru „Adevărul“.
„Vă asumaţi pe mai departe generaţii de absolvenţi care nu vor şti?“
Acesta spune că există şi posibilitatea ca profesorul „să poată alege“, pentru ilustrarea noţiunilor, dintr-o listă de autori sau de text, însă acest lucru rămâne la latitudinea profesorilor.
Profesorul Dan Gulea. FOTO Dana Mihai
„Veţi spune că ei sunt deja integraţi. Că profesorul poate să aleagă dintre aceştia. Dar nu sunt absolut deloc „«la alegere» sau la «se poate». Ei trebuie citiţi, ei trebuie cunoscuţi prin cel puţin un text din opera lor. Ei sunt canonici. Iar fără ei suntem, ca absolvenţi de liceu, ignoranţi. Vă doriţi acest lucru? Vă asumaţi pe mai departe generaţii de absolvenţi care nu vor şti? Care vor spune în continuare că în literatura noastră nu se mai scrie nimic, că este o literatură de necuvinte?“, întreabă profesorul.
Programele oferă o viziune incoerentă
O altă problemă semnalată este aceea că, deşi există profilul uman şi profilul real, deşi sunt programe diferite pentru acestea, deşi sunt simulări de clasa a XI-a şi de clasa a XII-a diferite, programele pe clase au rămas identice: una şi aceeaşi şi pentru uman, şi pentru real, indiferent dacă elevii sunt în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a sau a XII-a, indiferent dacă fac 3, 4 sau 5 ore / săptămână.
Profesorul consideră că, astfel, viziunea pe care programele de liceu şi de bacalaureat o oferă despre literatura şi cultura română este nu doar deformantă, ci şi incoerentă.
„Veţi spune, probabil, că procesul de validare a noilor manuale a ajuns în prezent la clasa a IV-a, că anul viitor va fi pesemne rândul clasei a V-a (şi a IX-a). Dar schimbarea este mult prea lentă. Nu există în învăţământul nostru specialişti care să lucreze concomitent? Nu pot fi abordaţi toţi ani de studiu, simultan? Nu există o viziune coerentă? Oare de ce?“, sunt întrebările adresate ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în scrisoarea deschisă al cărei text integral îl puteţi citi pe literaturcoaz.blogspot.ro.
Dan Gulea scrie despre modernism şi avangardă istorică de la începutul anilor 2000, iar o sinteză a studiilor în domeniu este „Domni, tovarăşi, camarazi. O evoluţie a avangardei române“ (2007). Alte preocupări sunt studiile culturale, concretizate în monografia „Pluviografii. O istorie a culturii române de la Ploieşti“ (2012), dar şi istoria literară, prin editarea piesei manuscrise a lui I. L. Caragiale, „Titică, Sotirescu & Cia“ (2012), după surse ignorate de ediţiile din opera clasicului.
Se încarcă comentariile...
