Istoria Romfosfochim de la Valea Călugărească, spusă printre ruine şi munţi de pirită FOTOGALERIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ruinele au fost folosite, ani buni, ca decoruri inedite pentru pictoriale şi filmări (foto: Alex Policală)
Ruinele au fost folosite, ani buni, ca decoruri inedite pentru pictoriale şi filmări (foto: Alex Policală)

Din colosul industrial ridicat în urmă cu aproape 120 de ani, la Valea Călugărească, au mai rămas nişte ruine şi aproape şapte milioane  de tone de pirită.

Fostul combinat de îngrăşăminte Romfosfochim de la Valea Călugărească a fost lichidat, vândut, revândut şi furat. Acum au rămas doar amintirile unuia dintre cele mai mari coloşi industriali din ţară, înconjurate de munţii roşii de pirită. Şi ar mai fi ceva... victimele mediului toxic. Unele deja s-au stins, altele se luptă cu problemele de sănătate grave căpătate în anii în care au inhalat substanţele nocive.

Dacă scheletul fostei fabrici foloseşte ca decor foto sau video pentru pictoriale inedite, videoclipuri sau scene de război din filme, munţii de pirită zac nestingheriţi, plictisiţi parcă să polueze, de ani buni, aceeaşi zonă.

Pentru autorităţi, imaginea apocaliptică de la Valea Călugărească nu mai este de multă vreme deranjantă. Îşi mai amintesc şi îşi mai propun să ia măsuri când mai moare câte o persoană aflată în căutare de fier vechi peste care se surpă ruinele unei foste „glorii" industriale comuniste. O glorie plătită scump de cei care au lucrat acolo, dar şi de generaţiile următoare.

Între trecut şi viitor

Uzina chimică de la Valea Călugărească, a cărei construcţie a demarat la sfârşitul secolului al XIX-lea, a început să producă „piatră vânătă" cu care se stropeşte via, în 1902. După 1960, s-a pus accent pe fabricarea îngrăşământului chimic „superfosfat". După Revoluţie, combinatul a fost rebotezat Romfosfochim, dar a fost închis în 1997.

La începutul secolului al XX-lea, în combinat se prelucra „piatra vânătă“ pentru stropitul viei (foto: Alex Policală)

În 2000, Fondul Proprietăţii de Stat a desemnat un lichidator care a vândut activele unei firme la care unul dintre acţionari era creatoarea de modă Rita Mureşan, iar altul - Ion Şerban. În 2002, după multe schimbări la conducere, administrator a devenit fostul soţ al Ritei Mureşan, omul de afaceri Ioan Mureşan. În 2004, noua firmă Romfosfochim Active SA a intrat şi ea în insolvenţă.

Însă speranţa vine şi în acest caz tot de la străini! În 2005, acţiunile au fost cumpărate de o societate italienească, Euromedia, care a propus construirea unui parc industrial. O altă parte dintre active au fost achiziţionate, anul trecut, de italienii de la VIR Company International, care au început să demoleze o parte din clădiri.

„Au termen de evacuare doi ani. Au preluat totul cu datorii de 600.000 de lei pe care le-au achitat. Se vede că sunt interesaţi să facă, în sfârşit, ceva în zonă", ne-a spus primarul din Valea Călugărească, Vasile Neacşu.

 Amintiri din „Cernobîl-ul României"

În Prahova nu există familie care să nu fi avut cel puţin un membru care să fi lucrat în fostul combinat, aşa cum nu există angajat care să nu-şi amintească de momentul 1997, când s-a decis închiderea Romfosfochimului. Şi-l aminteşte şi Traian Brăilă, fost inginer-chimist, şef al unei secţii de la fosta întreprindere.

„Lucram acolo de mai bine de 25 de ani, lucrurile nu mai mergeau de ceva ani, nu mai existau comenzi, dar oamenii tot sperau să nu se pună lacătul. Mii de oameni au rămas atunci pe drumuri, printre care şi familii întregi. Pentru mine a însemnat pensionarea anticipată, cu un venit de mizerie, cu o mulţime de boli pe care litrul de lapte care-l primeam în fiecare dimineaţă nu le-a putut ţine departe, cu dantura pe care mi-am pierdut-o încă de la 30 de ani şi îmbătrânit înainte de vreme din cauza toxicităţii", ne-a povestit interlocutorul nostru, ajuns acum la 63 de ani.

I-a plăcut meseria pe care a avut-o, i-a plăcut şi colectivul în care a lucrat, însă pe mulţi dintre colegi i-a pierdut. Anii lucraţi în mediul toxic le-au „înghiţit" ani buni din viaţă, iar cei care depăşesc vârsta de 60 de ani sunt încă fericiţi că se pot bucura de o nouă zi.

Nu a avut aceeaşi ocazie şi Violeta Rădulescu, fostă şefă de laborator la Romfosfochim, căreia multiplele boli acumulate în cei 20 de ani de activitate în combinat i-au adus sfârşitul la numai 55 de ani. „A murit în urmă cu doi ani, iar doctorii mi-au spus atunci că dacă ar fi lucrat în altă parte ar mai fi trăit ani buni", ne-a povestit Florin, fiul ei.

Mediul de la Romfosfochim a avut efecte nocive şi asupra generaţiilor viitoare, combinatul câştigându-şi pe deplin renumele de „Cernobîl-ul României". „Mama a muncit până în ultima lună de sarcină. Nu a avut tratament special, iar pe mine m-a născut cu astm bronşic. Am scăpat uşor, dar mi-a povestit de persoane de acolo care au pierdut sarcini sau au avut copii cu malformaţii", a completat Florin.

Pentru a-şi recupera toate documentele cu anii şi grupele de muncă, mulţi dintre foştii angajaţi au umblat prin tribunale. Alţii au rămas cu o pensie de mizerie, in ciuda studiilor, funcţiei, perioadei sau grupei de muncă, din cauza documentelor transformate şi ele în...cenuşă.

Pirita „străluceşte" a profit

Închiderea complexului industrial a atras după sine o serie de probleme. Mii de persoane rămase pe drumuri, cumpărarea peste noapte a halelor, dispariţia arhivelor, munţi de cenuşă piritică, hoţi de cărămidă şi de fier vechi răpuşi sub ruinele blestemate şi mult, mult praf radioactiv.

Terenul pe care se află pirita aparţine firmei americane Mega Company, cea căreia reprezentaţii de la instituţiile de mediu din Prahova le cer, dar nu le pot impune măsuri pentru degajarea sau neutralizarea munţilor toxici.

„În 2000 când au cumpărat terenurile, contractile s-au încheiat fără nicio o obligaţie de mediu. Din această cauză nu există pârghii directe ca noi să le impunem un plan de măsuri imediate. Deocamdată, atunci când e vânt, cenuşa piritică poluează în continuare", ne-a declarat Mihai Buzea, Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova. 

De ce nu se grăbesc americanii să scape de pirită? Pe cât de simplu, pe atât de plauzibil este răspunsul ce ne-a fost „şoptit" de autorităţile locale. Vor să valorifice pirita scoţând minereul de fier, aflat în proporţie de 50-60%, dar şi aurul, argintul şi platina, metale preţioase care, deşi sunt prezente în cantităţi mici sunt suficiente pentru ca activitatea să fie rentabilă.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Prahova, click pe poza de mai jos:

image
Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite