(FOTO) Monumentele istorice din Prahova sunt promovate cu uşile închise

Edificul, aflat într-o stare avansată de degradare, are şanse abia anul viitor să fie reabilitat

Biserica „Naşterea Maicii Domnului"  se află într-o stare avansată de degradare. Ca un paradox, lăcaşul de închinăciune a fost introdus de Consiliul Judeţean Prahova într-un top al celor mai frumoase 100 de biserici din judeţ, dar, de fapt, nu poate fi admirat de turişti.

Biserica „Naşterea Maicii Domnului" se află în cartierul Valea Seman din Urlaţi. Biserica a fost construită în jurul anului 1753 şi are o arhitectură deosebită.

De foarte mult timp, biserica a fost lăsată în paragină, icoanele şi toate obiectele de valoare fiind mutate în alt lăcaş de cult, pentru a nu fi furate. Părţi ale pereţilor au început deja să cadă din această construcţie veche de sute de ani.

„Cu ani în urmă, oamenii din sat au donat bani şi materiale de construcţii, pentru reparaţii. Nu au fost realizate aceste reparaţii, însă promisiuni au existat mereu", spune Rodica Mihăilescu, o localnică.

Lăsată să cadă

Lăcaşul de cult mai este deschis doar câteodată, atunci când are loc câte o înmormântare, în cimitirul bisericii. Cu toate că aici există şi pietre funerare scrise în chirilică, ele nu au fost conservate sau depozitate într-un loc special.

Biserica face parte din obiectivele turistice ale zonei, iar de curând ea a fost introdusă, în cardul unui proiect derulat de Fundaţia pentru Tânărul European şi Consiliul Judeţean Prahova într-un top al celor mai frumoase 100 de biserici din judeţ. Turiştii nu pot vedea, însă, decât exteriorul clădirii, care, acum, nu are nici măcar curent electric.

„În acest moment, lucrăm la proiectul pentru reabilitarea acestei biserici, lucrări ce vor fi demarate care va fi cel mai probabil anul viitor. Încă nu am decis dacă ea va fi refăcută cu fonduri europene sau bani de la buget, urmează să vedem în funcţie de proiect", explică Marian Măchiţescu primarul oraşului Urlaţi.

Capodoperă de artă

În interior, turiştii ar putea admira adevărate capodopere de artă şi fragmente din istoria poporului român. În naosul şi altarul lăcaşului de închinăciune sunt  cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos.

Prin arcade confecţionate din lemn cioplit, naosul este despărţit de pronaos, aici existând şi console sub forma unui cap de cal, din lemn de stejar, elemente foarte rar întâlnite în partea estică a Munteniei.

În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis, care, după 1990 a fost dărâmat, în locul lui urmând să se ridice o construcţie din beton. „După ce a fost turnată o centură de beton, construcţia a fost abandonată", spune Floarea Crăcea, o altă localnică.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!