Minciuni electorale de-a lungul anilor. Printre „momelile” de bază: spital cu heliport, centuri ocolitoare, parcuri industriale, poduri strategice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În judeţul Prahova, mai multe proiecte răsunătoare, de interes regional şi naţional, unele promise chiar şi cu zeci de ani în urmă, dar nerealizate nici până acum, sunt readuse în discuţie de autorităţi în prag de alegeri.

Apropierea alegerilor se resimte din plin în Prahova, unde autorităţile au început să coată de la naftalină o serie de proiecte îndelung promise, dar niciodată realizate. Printre acestea se află centurile ocolitoare ale municipiului Câmpina şi ale staţiunilor montane, spitalul regional de urgenţă din Ploieşti, podul peste râul Doftana care taie DN1 în două sau parcul industrial care să atragă investitori pe Valea Prahovei. 

Toate acestea au rămas la faza de documentaţie, de studii de fezabilitate, dar revin obsesiv pe lista promisiunilor de campanie o dată la patru ani.

Poate cel mai important proiect în această perioadă grea pentru medici ar fi fost Spitalul Regional de Urgenţă, care se tot construieşte la Ploieşti de vreo şapte ani. De altfel despre un nou spital de urgenţă se vorbeşte încă de la începutul anilor 2000, dar din 2013 autorităţile judeţene au început să insiste mai mult asupra acestei idei. 

Unitatea medicală care ar trebui să deservească judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Ialomiţa ar fi trebuit construită pe terenul din spatele vechiului Spital de Urgenţă Ploieşti. În 2013, preşedintele CJ Prahova de atunci, Mircea Cosma, anunţa că noul spital urma să aibă 417 paturi, dar şi heliport, iar un elicopter SMURD ar fi fost în permanenţă la dispoziţia pacienţilor internaţi la Ploieşti. Se vorbea chiar despre cumpărarea de către Consiliul Judeţean a unui elicopter nou special dotat pentru transport de bolnavi. În 2020 acest proiect nu s-a concretizat. 

Şi proiectul local care se referea la construirea unui nou spital de copii, promis în atâtea rânduri de candidaţii la Primăria Ploieşti, a rămas tot o minciună electorală.

Imagine indisponibilă

Centurile ocolitoare ale municipiului Câmpina, dar şi ale staţiunilor de pe Valea Prahovei au fost deasemenea promisiuni ale candidaţilor prahoveni la funcţii înalte în administraţia judeţeană sau locală. Cele trei drumuri sunt vitale pentru a degreva circulaţia de pe DN1 şi pentru a prelua parte din traficul din zona montană pe cel mai important drum din România. 

Centura Câmpinei se construieşte de prin 2002. În proiect, centura porneşte din dreptul localităţii Băneşti, parcurge traseul paralel cu râul Doftana şi iese în dreptul drumului judeţean spre Paltinu-Valea Doftanei. De aici ar fi trebuit să se lege de DN1B Săcele-Braşov. 

Centurile, doar o linie roşie trasată cu carioca pe hartă

Localnicii şi autorităţile locale au pierdut şirul vizitelor ministrilor Transporturilor care s-au perindat pe la Câmpina să vadă la faţa locului pe unde ar trebui să treacă noul drum. Conform observatorulph.ro, în 2015 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat că a fost semnat contractul de servicii care are ca obiect "Elaborare Studiu de fezabilitate pentru Varianta de Ocolire Câmpina". 

Contractul de servicii a fost atribuit operatorului economic S.C. LUCA WAY S.R.L., având o durată de implementare de 5 luni. Valoarea totală a acestui contract era de 239.100,00 lei fără TVA, finanţarea fiind asigurată de la Bugetul de Stat, a anunţat CNADNR.

 Lungimea estimată a centurii ocolitoare era de 8 km şi va tranzita partea de Sud 4 Est a localităţii Câmpina, pe Valea Doftanei. CNADNR a precizat că sectorul Câmpina 4 Comarnic DN 1 (E60) este un drum naţional european care face legătura între judeţele Prahova şi Braşov, traseul urmând cursul Văii Prahovei traversând de la sud la nord Carpaţii Meridionali. Proiectul a rămas pe hârtie.

Imagine indisponibilă

Centura ocolitoare a municipiului Câmpina, proiectată să pornească de sub pasarela care traversează suprateran DN1, la intrare în oraş FOTO Primăria Câmpina

Variantele ocolitoare ale staţiunilor montane de pe Valea Prahovei se află în aceeaşi situaţie. Şi despre amenajarea unor alternative ale DN1, care să ocoloească Sinaia, Buşteni, Azuga şi Comarnic se vorbeşte de prin anul 2015, iar în 2017 exista un plan, o hartă a traseelor. Conform acestor planuri, şoferii care aveau drum spre munte ar fi avut posivbilitatea să evite DN1, din dreptul fostei fabrici Vulturul din Comarnic. 

Centura ocolitoare a staţiunilor de pe Valea Prahovei, doar o dungă roşie pe hartă FOTO Diana Frîncu

Imagine indisponibilă

Varianta ocolitoare ar fi avut ieşiri către Sinaia şi Buşteni, iar capătul ar fi fost undeva în spatele Spitalului de Ortopedie din Azuga unde s-ar fi intersectat din nou cu DN1. S-au tot vehiculat diverse programe de finanţare, PNDL, fonduri europene, buget judeţean, finanţare exclusiv naţională, dar centurile ocolitoare nu s-au construit. Au rămas doar promisiunile electorale şi declaraţiile politice.  

Pe terenul unde ar fi trebuit ridicat un parc industrial se află construcţii în ruină FOTO captură Valea Prahovei TV

Imagine indisponibilă

Un alt proiect strategic care ar fi garantat câteva mii de locuri de muncă pentru prahovenii care locuiesc în partea de Nord a judeţului a rămas la fel, doar o promisiune. În 2015 autorităţile din Câmpina anunţau că o persoană privată este dispusă să pună la dispoziţia administraţiei publice un teren de 16 hectare pentru un parc industrial. 

Terenul cu pricina nu era degrevat de sarcini, avea o serie de construcţii în ruină şi nu dispunea de toate utilităţile necesare. Ideea a fost abandonată, iar autorităţile locale s-au îndreptat către un alt teren aflat pe marginea DN1, în dreptul comunei Băneşti. S-au îndreptat doar cu gândul pentru că nimic nu s-a concretizat. În partea de sud a judeţului, dar şi în zona Urlaţi, există mai multe parcuri industriale unde zeci de companii multinaţionale au investit şi oferă acum mii de locuri de muncă.

Punte din tablă în loc de pod

Podul peste râul Doftana a fost în permanenţă un ghimpe pentru autorităţile judeţene, dar mai ales pentru Compania Naţională de Drumuri. În prezent tot traficul de pe DN1 este preluat de un pod cu două benzi , aflat între Băneşti şi Câmpina, şi care dă semne de oboseală. 

O viitură puternică formată pe Doftana ar putea distruge podul, iar România ar fi ruptă în două pur şi simplu. S-a întâmplat acest lucru acum şase ani cu vechiul podul de piatră, construit de Al.I. Cuza. Era şubred, e adevărat, dar deservea localnicii care făceau naveta pe jos sau cu bicicleta între Câmpina şi Băneşti. 

Podul lui Cuza nu a fost nici acum reparat şi nici nu va fi în viitorul apropiat. Lucrarea este prea scumpă, este nevoie de avize speicale, de firme autoritzate să intervină asupra unor monumente etc. S-a găsit însă o soluţie românească. O punte din tablă, amenajată în paralel cu podul din piatră. Consiliul Judeţean se chinuie de şase ani să o construiască. Lucrarea a început, dar nu a fost finalizată nici acum.  

Citeşte şi: 

Florin Roman îi răspunde lui Ciolacu: Primarilor social-democraţi le este ruşine cu sigla PSD

Nicuşor Dan: Firea a folosit 5 milioane de euro din bani publici pentru a-şi face campanie electorală. A deformat realitatea

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite