Istoricul care a studiat copilăria lui Miky, viitorul Rege Mihai al României: „A fost muşcat de un câine turbat şi a stat în carantină la Nisa din cauza rujeolei“

Copilăria principelui Miky, aşa cum era alintat de bunica sa viitorul rege al României, nu s-a deosebit cu nimic de cea a unui copil din lumea bună a vremii. Nici el n-a scăpat de atacul unui câine turbat, de bolile copilăriei şi a trăit din plin bucuriile legate de sărbătoarea Crăciunului, cadourile de care era cel mai fascinat fiind câinii de rasă sau maşinile de jucărie.

Traian D. Lazăr, autorul volumului „Jurnalul Regelui Mihai I de România” reconstituit după acte şi documente contemporane, vol I, 1921-1940, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, apărut în 2011, vorbeşte, într-un interviu pentru „Adevărul” despre primii ani din viaţa viitorului rege Mihai. 

Adevărul: Regele Mihai I al României s-a născut la Sinaia, iar venirea sa pe lunea nu a fost una tocmai uşoară pentru mama sa, Elena, copilul născându-se prematur. Se ştie chiar că au fost cârcotaşi care nu au văzut cu ochi buni faptul că fiul Regelui Carol al II-lea şi al principesei Elena a fost conceput în perioada de dinaintea căsătoriei. Vorbiţi-ne puţin despre atmosfera de la Castelul Peleş din primele zile de după naşterea viitorului Rege al României, dar şi cum a fost făcut anunţul oficial că a venit pe lume moştenitorul tronului şi ce a consemnat presa vremii.

Traian D Lazăr: Regina Maria în “Însemnările  zilnice” a povestit cum a decurs naşterea lui Mihai, fiul prinţului moştenitor Carol şi al soţiei sale, Elena, principesa Greciei. În ziua de 25 octombrie 1921, principesa Elena se afla în castelul Foişor de la Sinaia, asistată de medicul grec Louros. Spre seară, pe la ora 19, regina Maria însoţită de Carol a mers să o vadă şi a găsit-o cu dureri mari şi foarte neliniştită. Louros, consultându-se cu dr Romalo, medicul familiei regale române, a decis să forţeze naşterea. S-a administrat principesei Elena cloroform, iar copilul a fost scos pur şi simplu, la ora 19,30. Regina Maria a îndeplinit rolul de moaşă. Văzând că nou-născutul e băiat, regina Maria s-a bucurat întrucât se asigura continuitatea dinastiei în condiţiile în care succesiunea la tronul României se făcea pe linie masculină.

Căsătoria lui Carol cu Elena avusese loc la 10 martie 1921, deci Mihai s-a născut la 7 luni şi 15 zile. De aici comentariile răutăcioase, în legătură cu naşterea prematură a copilului. Se pare că el a fost conceput în februarie 1921, când principesa  Elena venise la Sinaia pentru a asista la celebrarea căsătoriei fratelui ei, George, cu sora lui Carol, Elisabeta, ceea ce ar justifica aprecierea reginei Maria că Mihai a venit pe lume „cam cu o lună mai devreme”. Exista şi zvonul răutăcios că Mihai era fructul dragostei principesei Elena cu Constantin Manos comandantul trupelor de gardă ale Curţii Regale a Greciei.

Venirea pe lume a prinţului Mihai a fost anunţată bucureştenilor a doua zi, pe 26 octombrie1921, la ora 8, prin tragerea a 101 salve de tun. La Foişor, regina Maria eliberată de tensiunea şi complicaţiile primei naşteri a principesei Elena, încântată de naşterea primului nepot a oferit personalului castelului un mic dejun la care au participat cei mai importanţi ofiţeri ai prinţului Carol şi grupul de dădace. Prinţul moştenitor Carol a dat dispoziţie ca toţi servitorii să bea în sănătatea noului născut.

La ora 16, a venit la Sinaia regele Ferdinand să-şi vadă nepotul şi să impulsioneze  îndeplinirea  formalităţilor declarării copilului ca cetăţean al României. Era însoţit de preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul Averescu, ministrul Casei Regale, Nicolae Mişu, ministrul Justiţiei, Mihai Antonescu şi secretarul general al ministerului Justiţiei, Constantin Romanos. La ora 18, în castelul Foişor, principele moştenitor Carol,  ca tată, a declarat autorităţilor reprezentate de Mihai Antonescu, în calitate de ofiţer al stării civile asistat de C. Romanos, naşterea fiului său, Mihai. Părinţii copilului aveau 28 ani, Carol şi 24 ani, Elena.

Naşterea prinţului Mihai a fost însoţită, cum era şi normal, de publicarea în presă a unor articole oglindind îngrijorarea pentru starea sănătăţii mamei şi copilului, marea bucurie a familiei, simpatia publicului. Medicul Louros, care cercetase starea de sănătate a copilului imediat după naştere i-a dat calificativul „destul de satisfăcătoare”.  Ca de obicei, chiar în familia regală a existat o stare de nervozitate generată de starea şi adaptarea tinerei mame – era primul ei copil – şi a personalului de îngrijire, la noua situaţie, dar treptat lucrurile au intrat în normalitate.

Unde şi-a petrecut moştenitorul tronului primele zile din viaţă? Care a fost prima sa ieşire oficială în public?

Mama şi noul născut au stat la Foişor până la 5 decembrie 1921, când au venit la Bucureşti. Carol, Elena şi Mihai  nu au locuit în palatul Cotroceni, ci în fosta casă (palat) Bibescu până li s-a construit o reşedinţă, o aripă nouă a Palatului din Calea Victoriei.

Ceremonia botezului principelui Mihai s-a desfăşurat duminică 9/22 ianuarie 1922. Nu au participat decât membrii familiei regale şi liberalii aflaţi la guvern. Membrii celorlalte partide politice, instigaţi de Nicolae Iorga, care considera Coroana ajunsă vasală Brătienilor, au absentat. Ceremonia a fost oficiată de mitropolitul primat al României, dr Elie Miron Cristea. Întreaga asistenţă a aclamat iar corul a cântat „Mulţi ani trăiască”. Naşi au fost: regele Ferdinand, fiicele lui, Mignon (Maria) şi Elisabeta, precum şi colonelul Rasoviceanu, comandantul trupelor din Garda Regală. După botez, copilul a fost aşezat pe o estradă, iar asistenţa s-a perindat pe lângă el, admirându-l.

Copilul a făcut o impresie bună la botez, nu a plâns deloc, era atent, zâmbea avea o înfăţişare plăcută, cu faţa rotundă şi gropiţe în obraji.

După această primă ieşire în public, a urmat a doua, plecarea principesei Elena şi a copilului în Grecia, pentru a fi prezentat bunicilor materni, regele Constantin al Greciei şi soţiei. Au stat acolo, din ianuarie până în aprilie 1922.   Din mai 1922, parţial, şi pe deplin din decembrie 1923, familia prinţului moştenitor Carol a locuit în aripa nouă a palatului din Piaţa Victoriei.

Principele Mihai în faţa Parlamentului, în ziua în care a fost  proclamat rege al României FOTO arhivelenaţionale.ro

Au existat zvonuri cu privire la starea precară de sănătate a copilului Mihai, dat fiind că s-a născut înainte de termene. Se spunea chiar că moştenitorul tronului României era surdo-mut. Chiar şi bunica sa, Regina Maria, se arăta îngrijorată de faptul că nepotul său nu vorbeşte deşi împlinise deja doi ani. În plus părinţii săi nu se aflau în cele mai bunte relaţii. Care este adevărul?

Mihai şi-a petrecut copilăria într-o familie ce trecea prin neînţelegeri frecvente, care au dus în final la divorţ. Între mai 1922 şi 1925, tatăl său Carol a avut o aventură cu actriţa Mirela Marcovici din care i s-a născut un fiu, Mirel. Iar din februarie 1925 a avut o relaţie cu Elena Lupescu. Mama, principesa Elena, a avut o aventură cu Amedeo, fiul ducelui de Aosta, în 1922, pregătindu-se să divorţeze de Carol. În momentele de calm, soţii Carol şi Elena, erau ocupaţi cu diverse obligaţii sociale sau evenimente mondene ori îşi petreceau timpul în localităţi balneo-climaterice sau în reşedinţele din afara Capitalei. Copilul rămânea în grija bonei, englezoaica St John şi a valetului. Alteori, temporar, se afla în grija bunicii, regina Maria.

Era un copil frumos, cu părul blond buclat, pielea netedă şi roz, viguros. Nu era timid, dar tăcut. Era alintat cu numele Micky. Îşi petrecea vara la Sinaia şi iarna în Bucureşti. Sărbătorea, după tradiţie, împreună cu familia, Crăciunul, Anul Nou, Paştele şi ziua lui onomastică. Primea, în asemenea momente, daruri: o şepculiţă de la regina Maria, un pui de cocker, pentru că îi plăceau câinii, două icoane de la Nicolae Iorga, o maşinuţă, etc.

A început să vorbească târziu. La vârsta de doi ani, încă nu vorbea. Părinţii nu s-au îngrijorat în această privinţă pentru că, au observat că el înţelegea totul, numea „pe limba lui” obiectele din jur, spunea unele cuvinte, dar a reuşit să le lege în propoziţii pe la doi ani şi jumătate.

 Istoricul Traian Lazăr, autorul volumului „Jurnalul Regelui Mihai I de România” FOTO Dana Mihai

 Cum a fost copilăria principelui până la vârsta de 5 ani şi 8 luni când a fost proclamat rege. Unde şi-a petrecut primii ani din viaţă?

Ca şi alţi copii a avut accidente şi boli ale copilăriei: a fost muşcat de un câine turbat, s-a îmbolnăvit de scarlatină pe când se afla în Franţa şi a petrecut perioada de carantină la Nisa.

A călătorit aproape anual în străinătate. În 1923 a fost în Serbia, unde familia regală română a participat la botezul lui Duşan (Petru) fiul regelui Alexandru şi al Elisabetei (fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria). În Italia, a fost în două rânduri, cu principesa Elena. Cu regele Ferdinand şi regina Maria a plecat într-o călătorie proiectată a străbate Franţa, Elveţia, Belgia, Marea Britanie, dar îmbolnăvindu-se de scarlatină a rămas în Franţa.

Mihai a asistat la diverse ceremonii, ce impuneau prezenţa familiei regale, cum a fost parada prilejuită de vizita prinţului Naruhito al Japoniei (1924) ori la festivităţile sărbătoririi a 50 de ani de la cucerirea Independenţei de stat.

Prinţul moştenitor Carol era nemulţumit de autoritatea pe care Ionel şi Vintilă Brătianu o exercitau asupra monarhiei. Pentru a-şi manifesta revolta faţă de această situaţie, el a preconizat plecarea în străinătate împreună cu familia. Principesa Elena a respins acest plan şi Carol a plecat singur, stabilindu-se la Paris. În decembrie 1925, Carol a scris regelui Ferdinand o scrisoare prin care renunţa la calitatea de prinţ moştenitor. Încercările de a-l face să renunţe la această decizie, au eşuat. Ca urmare, parlamentul României, întrunit la 4 ianuarie 1926, l-a proclamat pe Mihai prinţ moştenitor al Coroanei. Pentru Mihai, frământările prin care trecea familia regală şi obţinerea titlului de prinţ moştenitor, nu aveau vreo semnificaţie. Era, ca orice copil, vesel şi se juca. Apoi, parlamentul a votat o lege prevăzând că, în cazul în care moştenitorul tronului ar fi chemat să domnească în timpul cât era minor, să se afle sub tutela unei Regenţe formată din trei persoane desemnate de regele Ferdinand: ASR prinţul Nicolae, Patriarhul României, Elie Miron Cristea şi prim-preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan.

Mihai a fost prinţ moştenitor în perioada 4 ianuarie 1926 – 20 iulie 1927. Principesa Elena începuse să se preocupe de educaţia lui şi Nicolae Iorga i-a împărtăşit cunoştinţele sale privind educaţia copiilor dinastiilor europene. Unii dintre oamenii politici, întrevăzând apropiata sa chemare la tron – regele Ferdinand era grav bolnav – se preocupau cu privire la numele sub care ar fi domnit. Pentru a-i atribui o genealogie românească s-a propus o descendenţă prin Movileşti şi numele de Mihai al II-lea sau Mihai al IV-lea. Ionel Brătianu a respins o asemenea procedură impunând numele de domnie Mihai I.

 Există informaţii cu privire la modul în care a perceput copilul de nici şase ani ideea de regalitate, despre felul în care s-a comportat în faţa reprezentanţilor parlamentului atunci când a depus jurământul de credinţă?

Mihai a fost proclamat rege la câteva ore după moartea lui Ferdinand, în 20 iulie 1927. În aceeaşi zi, la ora 16, în Adunarea Naţională (Camerele reunite ale parlamentului), membrii regenţei au depus jurământul în prezenţa regelui Mihai. Ministrul de interne, I.G. Duca relatează că atunci când cei din jur au început să-i spună Maiestate, Mihai a spus că va fi cuminte dacă va fi rege şi a întrebat dacă va avea dreptul să se joace. Prin testamentul lui Ferdinand i s-au lăsat moştenire lui Mihai toate castelele şi domeniile Casei Regale. Fiind minor, regele Mihai nu a participat la guvernare. Aceasta era misiunea Regenţei. Mihai a reprezentat instituţia monarhică prin prezenţa la festivităţi precum Ziua Eroilor, la sărbătorirea Zilei de 9 Mai, întruniri ale Tinerimii Române, vizite la instituţii şi unităţi militare, vizionarea unor spectacole de teatru şi film, etc. Copilul avea, după cum scrie Iorga, un aer de demnitate regală. Vârsta prevala uneori asupra funcţiei, copilul se juca, pescuia, se plimba, etc. Mihai a dovedit abilităţi remarcabile de şofer. Avea iniţial o maşinuţă de copii cu pedale. Apoi a şofat pe maşina de serviciu a Casei Regale supravegheat de şofer. I s-a dăruit apoi un automobil electric. Acum i s-a dăruit un avion-jucărie electric, ceea ce îl va familiariza cu pilotarea avioanelor.

Până să fie detronat de tatăl său, micul Rege unde a locuit şi unde şi-a început studiile primare?

Reşedinţa regelui Mihai în prima domnie (20 iulie 1927-8 iunie 1930) a fost în palatul de la şoseaua Kiseleff. De educaţia sa se ocupa, cum era şi normal, familia. Până la proclamarea lui ca rege, autoritatea bunicii, a reginei Maria precumpănea, dar după aceea, principesa Elena dobândind rangul de mamă a regelui (regină-mamă)  s-a impus pe prim plan. În septembrie 1928, Mihai împlinea vârsta de şcolarizare, ceea ce s-a făcut în sistemul învăţământului particular, nu al celui public. Învăţătorul regelui Mihai a fost Nicolae Saxu. Conform prevederilor legii, elevii care învăţau în particular, dădeau examen la terminarea anului şcolar. În iunie 1929, la terminarea clasei I-a, Mihai a dat examen în faţa unei comisii formată din membrii Regenţei. A asistat şi mama sa. Probele examenului solicitau cunoştinţe de religie, citire, reproducerea celor citite, gramatică, ştiinţe ale naturii, aritmetică, desen, muzică. Elevul a răspuns cu competenţă şi a fost lăudat de preşedintele comisiei, patriarhul Miron Cristea. Clasele următoare au fost continuate tot în sistemul învăţământului particular.

În 1930 este detronat de tatăl său. Regele Mihai era încă un copil, dar totuşi cum a înţeles acest moment. Există informaţii în acest sens?

Domnia lui Mihai a fost tulburată de frecvente declaraţii şi acţiuni ale tatălui său, Carol, devenit, din prinţ moştenitor, cetăţean obişnuit cu numele Carol Caraiman, dar care se erija în protector al regelui Mihai şi acţiona pentru revenirea la tron. Moartea lui I.I.C. Brătianu a netezit drumul reîntoarcerii în ţară şi reluării tronului de către Carol. Ajuns în ţară pe 6 iunie 1930, Carol, susţinut de armată, a reuşit să-şi impună voinţa Regenţei şi guvernului Maniu. La 8 iunie 1930, parlamentul a adoptat o lege prin care fostului rege Mihai i s-a dat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, iar Carol a depus jurământul ca rege.

Detronarea lui Mihai a fost rezultatul unor aranjamente între tatăl său, Carol, despre care până atunci i se spusese că a murit în timpul unei călătorii şi oamenii politici din Regenţă şi guvernul Mironescu, constituit după demisia lui Maniu. Un aranjament s-a realizat şi între Carol şi principesa Elena, în sensul că nu se va anula divorţul dintre cei doi, iar Mihai va locui cu mama sa. Copilului-fost rege nu i s-a comunicat nimic din aceste aranjamente, fiind pus în faţa faptului împlinit.

Perioada în care mama sa, Elena, a plecat în exil la Florenţa, cum a fost trăită de Mihai? Cine s-a ocupat de educaţia sa? Unde şi-a continuat studiile?

După Restauraţie, raporturile dintre Carol al II-lea şi principesa Elena nu s-au îmbunătăţit. Speranţele de anulare a divorţului lor nu s-au împlinit. Evoluţia negativă s-a datorat, mai ales, revenirii Elenei Lupescu în ţară şi continuării legăturii regelui cu ea. Deteriorarea raporturilor dintre părinţi a adus traume considerabile în modul de viaţă şi educaţia copilului. Mihai îşi petrecea ziua cu tatăl, în reşedinţa acestuia din Calea Victoriei, iar seara şi noaptea în palatul mamei  de pe şoseaua Kiselef. Mihai era un copil timid, care abia avea curajul să vorbească. Regele Carol al II-lea i-a schimbat sistemul educativ integrându-l într-un grup de copii cu vârste apropiate ai oamenilor săi de încredere. Principesa Elena era îngrozită de influenţa pe care rău-crescuţii tovarăşi de joacă o aveau asupra lui Mihai. Crescut, până atunci, după canoanele educative ale aristocraţiei englezeşti, lui Mihai i s-au aplicat de către tatăl său, regulile unei educaţii mai libere. E drept că noul sistem asigura dezvoltarea sociabilităţii copilului dar, pe ansamblu, nu era bine, întrucât  în cursul aceleiaşi zile, copilul se afla alternativ sub influenţe educative antagonice. Acest dualism educativ a încetat din noiembrie 1931, când principesa Elena s-a stabilit în Italia, angajându-se să nu vină în ţară fără acordul regelui, iar copilul să stea, două luni pe an, la mama. Din acest moment, Carol al II-lea şi-a impus integral concepţiile privind organizarea vieţii şi realizarea instruirii şi educaţiei lui Mihai. În cei patru ani ai învăţământului primar, educaţia şcolară a lui Mihai se realizase prin metoda preceptorului şi a guvernantei. La începerea ciclului învăţământului secundar, Carol al doilea a decis că, noile concepţii privind rolul statului şi a instituţiei monarhice, impun întrebuinţarea unor metode mai democratice. La Palat a fost creată o clasă şcolară specială, cu elevi selecţionaţi din toate provinciile României şi din toate clasele sociale. Din ianuarie 1933, până în iunie 1940, când şi-a luat bacalaureatul la secţia ştiinţifică cu media 9,50, Mihai a învăţat în această clasă, numită Şcoala Palatină.

În programul Şcolii Palatine era şi un curs teoretic de mecanic auto. Aspectele practice ale mecanicii auto au fost aprofundate de Mihai în afara orelor de şcoală, devenind mecanic şi conducător auto performant.

Concomitent, Marele Voievod Mihai a urmat, separat de clasă, un curs de instruire militară în vacanţele şcolare, pentru specializarea vânători de munte. Activităţile de instrucţie erau executate la Liceul Militar de la Mânăstirea Dealu şi la Sinaia. Cursul s-a finalizat, prin obţinerea gradului de sublocotenent, în 1937. Urmând şi un curs  de marină, Mihai a obţinut şi gradul de ofiţer (aspirant) în această specialitate, în 1939.

Pregătirea lui Mihai ca viitor rege, a constat şi în asistenţa la unele acţiuni de politică internă şi externă, alături de Carol al II-lea, acordându-i-se alteori libertatea de acţiune şi chiar conducerea.

Evenimentele internaţionale din vara anului 1940 au impus României cedări teritoriale, care au determinat abdicarea regelui Carol al II-lea, la 5 septembrie 1940. Ca urmare, la 6 septembrie 1940, Mihai a depus jurământul de încoronare ca rege.