Explicaţiile celor mai comuni termeni folosiţi în politică. Ce înseamnă moratoriu şi amendament

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moţiune de cenzură, moratoriu, ministeriabil, amendament, justiţiabil, legislativ, executiv reprezintă doar o parte dintre termenii des întâlniţi în jurnalele de ştiri, în discuţiile politice, rostite de oameni avizaţi sau din contră, pe care mulţi dintre noi nu-i înţelegem.

 Deşi nu sunt cuvinte uzuale, fără de care nu am putea purta o discuţie pe teme politice, este important ca fiecare dintre noi să facă diferenţa între un preşedinte şi un prezidenţiabil sau între un magistrat şi un justiţiabil.

Moţiune de cenzură

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, o moţiune înseamnă o hotărâre a unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările în anumite probleme majore.

 Moţiunea de cenzură este de fapt un vot de neîncredere prin care legislativul, reprezentat în România de Parlamentul bicameral (Camera Deputaţilor şi Senat) îl acordă executivului, adică Gunvernului, format din Primul ministru şi miniştri.

Pe scurt, prin moţiunea ce cenzură, parlamentarii retrag prin vot încrederea acordată anterior Guvernului. Votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, moţiunea de cenzură are ca principal efect numirea unui nou Guvern (miniştri şi prim-ministru)

Moratoriu

Termenul de moratoriu sau “murăturile” din schiţele lui I.L. Caragiale nu are deloc legătură cu gastronomia. Reprezintă de fapt o amânare a unui termen de plată.

“… amânare a plăţii datoriilor publice sau particulare scadente, stabilită prin lege pentru un anumit timp sau pentru perioada existenţei unor împrejurări special”, conform Dicţionarului juridic.

Exemplu: “Primarul Romei, Virginia Raggi (…) a anunţat marţi că a cerut guvernului un moratoriu asupra sosirii de noi migranţi”, adică a cerut o amânare, o păsuire.

Ministeriabil

Ministeriabil, folosit greşit chiar şi de către oamenii politici, termenul nu se referă nici la angajaţii dintr-un anume minister şi nici nu este sinonim pentru cuvântul ministru. De fapt ministeriabil înseamnă de fapt o persoană care aspiră la deminatatea de ministru. Cu precizarea că, în cazul de faţă, demnitate este folosit cu sensul de funcţie înaltă în stat. Prin similitudine, prezidenţiabil nu înseamnă preşedinte, ci doar o persoană care aspiră la funţia de preşedinte.

Exemplu: "Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat, joi, că va lupta "până în ultimul moment" pentru a obţine mandatul de prezidenţiabil al Alianţei Creştin Liberale (ACL), fiind obligat să acţioneze în acest sens de încrederea şi votul colegilor săi din PDL. (Agerpres)"

Justiţiabil

Justiţiabil este un alt termen utilizat în mod greşit, în special atunci când vorbitorul se referă la judecători. Justiţiabil nu este un sinonim nici pentru judecător, nici pentru procurori, ci înseamnă o persoană care are o calitate într-un dosar (inculpat, martor etc). Pentru judecător sau procurori, putem folosi termenul general de magistrat.

Exemplu: "Conducerea instanţelor invită pe toţi cetăţenii interesaţi (elevi, studenţi, justiţiabili, reprezentanţi ai societăţii civile), în intervalul orar 12-13 să participe la acest eveniment." (Agerpres)

Amendament

Amendament, un cuvânt greu de pronunţat, greu de scris, dar uşor de aşezat într-un context atunci când cunoaştem exact semnificaţia lui. Amendament înseamnă o modificare adusă unei legi sau a unei hotărâri de Consiliu Local, de exemplu.

Înainte de vot se pot aduce amendamente, adică modificări ale textului iniţial care sunt discutate, explicată necesitatea aprobării lor şi apoi votate sau respinse, după caz, de consilieri.

Exemplu:  "Deputaţii din Comisia de Muncă au adoptat un amendament la proiectul Legii salarizării".

Ploieşti



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite