Cine sunt marile personalităţi româneşti dispărute de pe bancnote. Devalorizarea a îndemnat la uitare trei nume uriaşe

Publicat: 07.12.2015 06:04

Ultima actualizare: 06.08.2022 14:58

Nicolae Iorga, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Aurel Vlaicu, I.L. Caragiale, Lucian Blaga şi Mihai Eminescu sunt personalităţile care apar pe bancnotele româneşti în circulaţie.

Le folosim în fiecare zi, iar vederea şi manevrarea lor în schimbul unor mărfuri şi servicii au devenit un simplu automatism. La o privire mai atentă însă, bancnotele româneşti conţin elemente fascinante.

În prezent, în România circulă şapte bancnote, fiecare cu o poveste vizuală specială. Cea de 1 leu, de culoare verde, are pe faţă portretul istoricului Nicolae Iorga, iar pe verso Mănăstirea Curtea de Argeş şi stema Ţării Româneşti. Această bancnotă are dimensiunile de 120 × 62 mm, similare cu cele ale bancnotei de 5 euro.

Pe bancnota de 5 lei, unde predomină violetul, se află portretul compozitorului George Enescu, iar pe verso Ateneul Român, un pian şi o partitură muzicală. Are dimensiunea identită cu bancota de 10 euro.

Pe bancnota de 10 lei, de dimensiunile celei de 20 de euro, este desenat portretul pictorului Nicolae Grigorescu, iar pe verso o culă oltenească şi un fragment de pictură. Culoarea predominantă este roşu.

Bancnota de 50 de lei, în tonuri galbene şi de dimensiunea bancnotei de 50 de euro, se află aviatorul şi inventatorul Aurel Vlaicu, având pe verso un prototip de avion şi un cap de vultur.

Pe bancnota de 100 de lei, albastră, similară celei de 100 de euro, se află dramaturgul I.L. Caragiale, iar pe verso statuia sa şi clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti.

Scriitorul şi filosoful Lucian Blaga se află pe bancnota portocalie de 200 de lei, pe verso fiind reproduse Gânditorul de la Hamangia şi o veche moară de apă.

În fine, pe cea mai valoroasă bancnotă românească în circulaţie se află, pe faţă, poetul Mihai Eminescu, iar pe verso o pagină din ziarul Timpul, un tei şi clădirea Bibliotecii din Iaşi. Bancnota are culoarea predominată gri şi are dimensiunile identice cu bancnota de 200 de euro.

Bancnote dispărute

În primii ani de după Revoluţie, marcaţi de o inflaţie galopantă, pe bancnote au apărut şi alte personalităţi româneşti: Constantin Brâncuşi (bancota de 500 de lei emisă în 1991), Grigore Antipa (cea de 200 de lei din 1992), Avram Iancu (bancnota de 5000 de lei din 1992), dispărute în tumultul devalorizării leului.

La reforma monetara din 2005, bancnotele aveau deja imprimate portretele lui Iorga, Enescu, Grigorescu, Aurel Vlaicu şi Caragiale. Şi-au pierdut doar patru zerouri şi au fost imprimate pe polimer. De asemenea, s-au adăugat bancnotele de 200 de lei, cu Blaga, şi de 500 de lei, cu Mihai Eminescu.

Cinci personalităţi de pe bancnote, legături strânse cu Prahova

Un fapt interesant consemnat de scriitorului ploieştean Dan Gulea în lucrarea „Pluviografii“ este aceea că cinci dintre cele şapte personalităţi care apar pe bancnote din circulaţie au legătură cu Prahova, fie prin naştere (Caragiale), prin rezidenţă (Enescu, Iorga, Grigorescu), fie prin moarte (Aurel Vlaicu).

Astfel, Nicolae Iorga, care apare încă din 1994 pe bancota de 10.000 de lei, în prezent cea de 1 leu, este cunoscut prin intensa activitatea culturală desfăşurată în Prahova, care a culminat cu deschiderea Universităţii de Vară de la Vălenii de Munte. A şi locuit în Prahova, la Văleni şi la Sinaia, şi tot în Prahova, la Strejnic, a murit, asasinat în noiembrie 1940 de legionari.

George Enescu, aflat pe bancnota de 50.000 de lei din 1996 (în prezent 5 lei), era invitatul permanent al Reginei Elisabeta la Peleş. Tot la Sinaia s-a consumat o parte din iubirea mistuitoare pentru Maruca Cantacuzino. Frumuseţea locurilor şi apropierea de Palatul Peleş l-au determinat pe muzician ca din banii câştigaţi în primul său turneu în America să-şi construiască aici - între anii 1923 şi 1926 - o casă, după planuri proprii, pe care a numit-o Vila Luminiş, în prezent Muzeul George Enescu.

Nu degeaba despre Ploieşti se spune că este „urbea lui Caragiale“, următoarea personalitate de pe bancnotele româneşti, fosta bancnotă de 1 milion de lei, în prezent cea de 100 de lei. Caragiale a învăţat şi a copilărit la Ploieşti, oraş care se va regăsi şi în operele sale.

Citește și: Tezaurul de monede romane imperiale descoperit de un ţăran din Gruia. Tainele unei comori nebănuite

Nicolae Grigorescu (bancnota de 10 lei) a trăit şi a lucrat o perioadă îndelungată la Câmpina şi, de asemenea, pionierul aviaţiei, Aurel Vlaicu (bancnota de 50 de lei) a murit în Prahova, la Băneşti, după ce s-a prăbuşit cu avionul în încercarea de a traversa Carpaţii. În Ploieşti, Vlaicu a avut şi o iubită, Mărioara care a murit brusc, la vârsta de 21 de ani.

Dintre personalităţile care apar pe bancnotele în circulaţie doar scriitorul Lucian Blaga şi poetul Mihai Eminescu nu au avut legături notabile cu Prahova. Istoria consemnează faptul că poetul naţional a trecut o dată prin Ploieşti, în 1878, când s-a rugat la Icoana cu trei mâini donată bisericii Maica Precista de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, şi în 1881, când a făcut o fotografie, una dintre puţinele sale portrete, alături de Ioan Slavici şi Candiano Popescu.

Cum se aleg personalităţile de pe bancnote

Potrivit magazinuluidebancnote.ro, Banca Naţională a României, prin Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie este cea care propune, pe lângă macheta bancnotei, şi o personalitate românească Consiliului de Administraţie al BNR. Consiliul, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, este cel care decide forma finală.

Dezbaterile privind alegerea personalităţilor care apar imprimate pe bancnote în dauna uneia sau alteia dintre figurile marcante ale românilor au fost ocolite de BNR. Periodic, Banca Naţională emite monede pentru colecţionari, dedicate unor personalităţi sau evenimente din istoria naţională.

Curiozităţi despre bancnote

Pe fiecare bancotă românească există 11 elemente de siguranţă: filigranul, firul de siguranţă, elementul de suprapunere, banda iridiscentă, microtextul, imprimare vizibilă în lumina ultravioletă, imprimarea aurie, imprimarea în relief, imaginea latentă, microperforaţiile şi cerneala care îşi schimbă culoarea.

În zona microtextului, toate bancnotele româneşti au, pe avers şi pe revers, zone imprimate cu caractere foarte mici, sub 1 mm înălţime, care se pot vedea cu ajutorul unei lupe.

Pe revers au imprimate cu cerneală vizibilă numai în lumina ultravioletă, un patrulater ce conţine valoarea nominală, de la 1 la 500 de lei.

De asemenea, pe bancnotele de 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei sunt, pe avers, în partea stângă, elemente imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită.