„Capitala aurului negru“, a schiului şi a „aurului lichid“. Prahova se mândreşte cu industria, turismul montan şi podgoriile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
colaj prahova

Resursele de petrol din adâncurile plaiurilor prahovene, frumuseţea ameţitoare a Bucegilor şi tăria licorilor extrase din solul fertil al podgoriilor Dealu Mare s-au consacrat ca „branduri“ ale judeţului Prahova, elemente care îi imprimă o unicitate inconfundabilă

Exploatarea resurselor de petrol, începută în jurul Ploieştiului în secolul XIX, construcţia primei rafinării din lume, în 1856, şi dezvoltarea rapidă a unei industrii care a făcut din oraşul aflat la 60 de km de Bucureşti cel mai mare producător de petrol din Europa, au consacrat Ploieştiul cu un supranume de necontestat, „capitala aurului negru”.

Ancorat puternic în această îndeletnicire, cu patru rafinării şi industrii legate de extracţia şi prelucrarea ţiţeiului, dar şi construcţii de maşini şi echipamente conexe domeniului, Ploieştiul a început să-şi câştige acest renume la începutul secolului trecut, când industria petrolieră ia avânt.

Lucrurile sunt aproape neschimbate şi la distanţă de 100 de ani. Chiar dacă multe dintre fostele fabrici, institute şi uzine care aveau legătură cu petrolul au dispărut, şi-au micşorat activitatea sau s-au adaptat vremurilor, cea mai importantă industrie a judeţului se leagă tot de „aurul negru“.

rafinarie bombardata ploiesti foto resboiu.ro

Rafinăriile din jurul Ploieştiului au legătură şi cu eşecul uneia dintre cele mai operaţiuni aviatice ale SUA, Tidal Wave sau Valul ucigaş, în august 1943. Ploieştiul a rezistat eroic asaltului. FOTO resboiu.ro

„Vedeta“ industriei şi economiei din Prahova este, fără îndoială, OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, şi care deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Compania a raportat, în 2013, un profit record, de peste un miliard de euro, cifră care a plasat compania pe primul loc în topul „granzilor“ din economia românească.

Cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, gaze naturale şi energie deţine, în Prahova, rafinăria Petrobrazi şi este unul dintre cei mai mari contributori la PIB-ul României.

Specificul judeţului, axat pe industria de petrol, a atras la Ploieşti şi ruşii de la Lukoil care deţin rafinăria Petrotel. Lukoil România, înfiinţată în 1998, are o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România.

Judeţ cu un puternic accent industrial, Prahova a început să atragă după Revoluţia din 1989 şi investitori străini din alte domenii care i-au consolidat specificul de judeţ puternic industrializat.

Producătorul de ţigarete British American Tobacco (BAT) care deţine o fabrică la Ploieşti se află în primele zece companii private din România. Prezenţi în România din 1996, reprezintă unul din cei mai mari jucători de pe piaţa ţigaretelor, compania fiind evaluată la 532 de milioane de euro. Este, totodată, unul din cei mai mari contributori din ţară la bugetul Sănătăţii, prin plata taxelor speciale din această industrie.

De asemenea, la Ploieşti există, din 1995, una dintre cele trei fabrici de îmbuteliere (cea mai mare din ţară) a Grupului Coca-Cola Hellenic, franciza grecească Coca-Cola. La Ploieşti sunt produse şi distribute majoritatea băuturilor răcoritoare marca Coca-Cola în România.

Cu investiţii şi management străin au fost resuscitate şi industriile de succes din Prahova în perioada comunismului. În 1995, concernul de companii Unilever a achiziţionat fabrica de detergenţi din Ploieşti, fosta DERO, dar şi portofoliul de mărci şi produse.  În 2006, tot la Ploieşti a fost construită o fabrică de alimente, în urma unei investitii de 4 milioane de euro, unde se produc mărci deja consacrate de margarină, muştar, supe instant sau maioneză.

Turismul montan şi „Perla Carpaţilor“

Când spui Prahova te gândeşti, invariabil, şi la Valea Prahovei, una dintre cele mai renumite regiuni turistice din Munţii Carpaţi, care atrage, în fiecare weekend, câteva mii de turişti. Ca un exemplu, din cele aproape 11.000 de locuri de cazare clasificate din Comarnic, Buşteni, Sinaia şi Azuga, la sărbătorile de iarnă 2014-2015, capacitatea de cazare a fost de 90%.

Staţiunile de pe Valea Prahovei sunt frecventate în special în timpul sezonului de iarnă, pentru condiţiile foarte bune de schi. Sinaia oferă singurul schi pe pârtii de mare altitudine din România, la 2.000 de metri.

schi sinaia foto adelina anei

Sinaia oferă singurul schi de altitudine din România. FOTO Adevărul Ploieşti

În timpul verii, frumuseţea peisajelor şi traseele montane spectaculoase atrag zilnic mii de turişti care se îşi încearcă puterile şi limitele pe crestele Bucegilor. De altfel, sălbăticia ireală a pădurilor şi munţilor din zonă l-a determinat pe regele Carol I al României să-şi stabilească reşedinţa de vară la Sinaia, unde a ridicat Peleşul. Acum muzeu, frumosul castel din „Perla Carpaţilor“ a fost vizitat, din 1990 şi până acum, de peste 7 milioane de turişti din întreaga lume.

Podgoria Dealu Mare, „Bordeaux-ul“ sau „Toscana“ României

Situată pe paralela 45, în condiţii similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare, întinsă pe zeci de kilometri din Prahova şi Buzău îşi merită pe bună dreptate denumirea de „Patria Vinurilor“. Licorile aurii şi rubinii produse aici sunt premiate în fiecare an la concursurile de profil din întreaga lume.
Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, Podgoria Dealul Mare întruneşte unele dintre cele mai bune condiţii pentru culturile soiurilor destinate vinurilor roşii.

Răsfăţată de soare, „Patria Vinurilor“ se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi aproape 14.500 de hectare, în zona deluroasă a Carpaţilor Meridionali, între cursurile de apă ale Teleajenului şi Buzăului.

Centre viticole renumite, Boldeşti, Valea Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti au prins rădăcini în solul fertil, din care ies vinuri roşii, cu o aromă imposibil de confundat: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot. Gama de vinuri albe este şi ea bine reprezentantă. La Dealu Mare se produce Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc.

Microclimatul mediteranean care face posibilă inclusiv creşterea smochinului şi a migdalului, oferă viţei de vie condiţii de dezvoltare speciale. Strugurii se bucură de soare, în medie, cu 14 zile în plus pe an faţă de alte zone ale ţării. Boabele au la dispoziţie mai mult timp pentru acumulări calitative şi se culeg doar toamna târziu, când pământul gras şi generozitatea soarelui i-au umplut de o dulceaţă şi o aromă unice.

Vinurile de la Dealu Mare, mereu pe masa bogaţilor

Din zona Dealu Mare bea vin şi protipendada bucureşteană care frecventa Casa Capşa în perioada interbelică. Cel mai important furnizor de vinuri al renumitului restaurant era Nicolae Basilescu, avocat şi profesor la Facultatea de Drept, proprietar a peste 100 de hectare în Urlaţi şi Pietroasele.

image

Podgoria Dealu Mare este cunoscută şi ca patria vinurilor roşii. FOTO Adevărul

A urmat, din păcate, colectivizarea viilor, iar comuniştii au încălcat regulile de aur ale vinului, de pe urma cărora a avut de suferit şi Podgoria Dealu Mare. Cantitatea şi nu calitatea vinului era principala indicaţie preţioasă de la centru. Peste 40 de ani, struguri de diferite soiuri au fost amestecate la grămadă, în aceeaşi cuvă, iar „inima“ distinctă a sortimentelor s-a amestecat până la dispariţie în recordurile de producţie. Chiar şi aşa, vinificatori pasionaţi nu au lăsat să dispară tradiţia, iar sortimentele selecţionate produse la Dealu Mare ajungeau pe mesele favorizaţilor vremii sau la concursuri internaţionale de profil.

Revenirea la tradiţie şi istorie

În cei peste 20 de ani scurşi după Revoluţie, investitorii care au băgat milioane de euro în viile din Dealu Mare au avut de luptat, în primul rând, pentru recâştigarea imaginii vinului românesc în lume. Dar pariul a fost câştigat, pas cu pas, iar întoarcerea la origini, la soiurile pure şi sortimentele consacrate de vinuri, au consolidat renumele de „Patria Vinurilor“ pentru Dealu Mare. Numeroase medalii mondiale de aur încununează anual „aurul lichid“ produs în podgoriile prahovene.

Vă mai recomandăm

Brand-uri de oraş. Ploieşti, „capitala aurului negru“. „Oraşul lui Cebei“, „Oraşul Republicii“, „Oraşul lui Caragiale“ au fost doar câteva dintre brand-urile care, de-a lungul timpului, au fost asociate cu Ploieştiul, în favoarea consacrării finale şi contemporane a oraşului drept „capitala aurului negru“.

Cum au ajuns ploieştenii să înlocuiască „Bună ziua” cu salutul „Ce bei?“

FOTO „A o întoarce ca la Ploieşti“. Povestea unei expresii care a făcut istorie

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite