Prahova nu este pregătită pentru o calamitate FOTOGALERIE

În cazul unui dezastru, în judeţ, adăposturile din subsolurile blocurilor ar fi neîncăpătoare pentru populaţie

Catastrofele naturale care s-au petrecut în ultimul timp în lume, dar și vijelia de acum două săptămâni care a măturat Ploieștiul și Prahova, i-au speriat pe mulți oameni. Aceştia au serioase temeri legate de siguranţa lor în condiţiile producerii unor calamităţi și de capacitatea autorităților de a le oferi un adăpost sigur.  

Planul autorităților

Responsabilitatea intervenției în cazul unor dezastre naturale sau situații de conflict  revine Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova (CJSUP), iar primarii localităților au obligaţia raporteze acestuia nivelul distrugerilor și numărul victimelor.

VEDEŢI AICI MAI MULTE IMAGINI DIN ADĂPOSTURILE PLOIEŞTENE

Printre primele măsuri precum salvarea localnicilor, transportul şi spitalizarea răniților, figurează protecţia şi adăpostirea persoanelor sinistrate. Principalele locuri în care ar putea fi adăpostită populaţia imediat după producerea unor astfel de calamităţi ar fi spaţiile amenjate special la subsolul unor clădiri solide.

Realitatea

Conform datelor furnizate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, pe întinsul judeţului există 271 de adăposturi, cu o capacitate de găzduire pentru aproape 70.000 de persoane. Cele mai multe adăposturi sunt la Ploiești - peste 150. Administrarea şi evidenţa acestor adăposturi cade în responsabilitatea primăriilor de localităţi. Specialiştii de la Compartimentul de Protecţie Civilă al Primăriei Ploieşti sunt de părere că adăposturile specializate sunt în număr de 95 şi dacă în unele cazuri au devenit magazii pentru depozitarea murăturilor locatarilor din blocurile respective, cele mai multe nu au mai fost întreţinute.

„Destinaţia iniţială a acestor adăposturi era de protecţie în cazul unor atacuri aeriene, dar ele pot fi folosite în orice situație de criză. Acestea au un planşeu gros de minimum 20 cm, pereţii la fel, uşi metalice etanşe la intrare, instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, grupuri sanitare, conectare la sistemul electric, precum şi o ieşire de salvare, practic un tunel cu o înalţime de maxim un metru. Majoritatea spațiilor beneficiază, fiecare de o suprafață de 300 de metri pătraţi. În total, ar putea fi adăpostiţi în aceste locaţii aproape 14.000 de ploieșteni", ne-a declarat Gabriel Neacşu, consilier din cadrul Compartimentului Protecţiei Civile al Primăriei Ploieşti. Compartimentul de Protecţie Civilă din cadrul Primăriei Ploieşti a încercat igienizarea acestor spaţii care nu au mai fost reamenajate de 10 ani, dar din cauza lipsei de fonduri, lucrurile au rămas neschimbate.

Evident, adăposturile luate în calcul de Primărie nu se regăsesc la subsolul vreunuia dintre blocurile aflate pe lista celor  43 de clădiri ce au primit bulina roşie, cu risc de prăbuşire la seism. În Ploieşti ar exista aproape 300 de clădiri care riscă să fie puse la pâmânt în cazul unui seism puternic.

În Câmpina sunt doar 10 spaţii de adăpostire, cu o capacitate de 1000 de locuri. În Plopeni există aproape 76 de spaţii de adăpostire pentru 3800 de persoane, aproape 40% din populaţia oraşului.

Cum în cazul de faţă este vorba de populaţia din mediul urban, ceea ce totalizează 420.162  persoane, înseamnă că autorităţile pot adăposti în caz de calamitate aproximativ 16% din această populaţie.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Prahova, click pe poza de mai jos: