Stiri din Ploiesti

Autorităţile locale speră ca muncipiul să poată atrage mai multe fonduri. Reprezentaţii Guvernului iau în calcul reorganizarea administrativă a ţării, cu înfiinţarea a opt regiuni în locul celor 41 de judeţe câte există în prezent.

Potrivit hărţii propuse care vizează regionalizarea administrativ-teritorială, Prahova ar urma să formeze un judeţ alături Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa şi Giurgiu. Pe noua hartă, Ploieştiul va deveni capitala viitorului judeţ. "Pentru noi este o mândrie să fim capitala noului judeţ înfiinţat. Dacă proiectul va trece de Parlament, nu cred ca se vor schimba prea multe în viitorul imediat pentru că Ploieştiul este oricum cel mai puternic oraş din regiune. Va rămâne de văzut dacă această reorganizare va însemna şi posibilitatea atragerii mai multor fonduri europene şi atunci am avea de câştigat", ne-a declarat primarul Andrei Volosevici.

Dacă facem o scurtă incursiune în istorie, România nu ar fi la prima reîmpărţire administrativă în regiuni. Prima reorganizare de acest fel s-a produs în 1950, când ţara era împărţită în 28 de regiuni, Prahova numărându-se printre acestea. Regiunea Prahova avea la vremea respectivă şapte raioane: Câmpina, Cricov, Ploieşti, Pucioasa, Sinaia, Târgovişte şi Teleajen, Ploieştiul fiind reşedinţă de regiune. În 1952 , regiunea Prahova a devenit regiunea Ploieşti, iar numărul raioanelor a crescut la 14 pentru ca în perioada 1961-1967, aceasta să aibă opt raioane: Buzău, Câmpina, Cislău, Mizil, Ploieşti, Râmnicu Sărat, Teleajen şi Târgovişte.

În perioada comunistă, mai exact în anul 1968, teritoriul României a fost împărţit în 39 de judeţe, printre care şi Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti.

Reîmpărţirea administrativă, o "sovietizare"

O reîmpărţire a statului pe regiuni nu este văzută cu ochi buni de unii istorici. "Dacă este să învăţăm din experienţa istoriei, forma de organizare în regiuni nu a contribuit la o dezvoltare armonioasă a întregii zone. Multe dintre fonduri rămâneau la centru, nemaiajungând în zonele periferice. În plus, cetăţenii aveau de parcurs zeci de kilometri până la reşedinţa regiunii pentru a-şi putea rezolva problemele. Reîmpărţirea ţării pe regiuni nu este o formă tradiţională de organizare, aceasta fiind de sorginte sovietică ", ne-a declarat Polin Zorilă, doctorand în istorie. Istoricul este de părere că chiar în cazul în care ţara noastră s-ar reorganiza în regiuni, judeţele ar trebui menţinute ca formă intermediară pentru a veni în sprijinul locuitorilor.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!