Ploieşti: Constantin Răducan transformă ceramica în mărţişoare
0A învăţat să facă mărţişoare încă de când era copil şi în fiecare an, încă din luna septembrie se pregăteşte pentru 1 Martie.
A început să
înveţe să facă mărţişoare pe când avea zece ani. „Când veneam acasă de la
şcoală mă uitam la unchiul meu care migălea la mărţişoare şi încercam să îl
ajut şi eu cum pot. Şi aşa am început să prind tainele acestei meserii”, îşi
aminteşte nea Constantin. Pentru că tatăl său s-a îmbolnăvit de tânăr şi avea o
familie de întreţinut, bărbatul s-a angajat ca sudor la o fabrică din Ploieşti
unde a lucrat timp de 30 de ani.
Chiar dacă se ducea la serviciu, nu a renunţat
însă şi la confecţionarea mărţişoarelor. „După ce ajungeam acasă de la
serviciu, când aveam un pic de timp liber, mă apucam de mărţişoare, alături de
soţie”. După ce a ieşit la pensie pe caz de boală, nea Constantin s-a dedicat
confecţionării de mărţişoare. „Mă apuc din septembrie de mărţişoare ca să am
timp până în februarie”. Bărbatul face mărţişoare din ceramică şi dintr-un lut
special pe care, ulterior, îl colorează.
„Iau rebuturi din ceramică, cum ar fi de exemplu un vas de ceramică
ciobit, pe urmă îl topesc şi îl torn în matriţe speciale care devin mărţişoare.
Am diferite forme de matriţe pentru flori de sezon, dar şi pentru animăluţe
care aduc noroc, fetiţe, inimioare, îngeraşi, tot ce se cere de către clienţi.
Cred că în total sunt aproape 20 de matriţe”. Cea mai veche matriţă a lui nea
Constantin are 35 de ani, dar acum bărbatul spune că nu o mai foloseşte pentru
că nu mai este la modă. „Înainte făceam nişte flori mari, cum se purta acum
vreo zece ani. Acum lumea vrea altceva”. Pentru confecţionarea şoriceilor,
pisicuţelor, buburuzelor şi a altor animăluţe bărbatul spune că foloseşte un
lut special care se foloseşte la sobele de teracotă. „Iau lutul, îl modelez şi
îl aşez în diferite forme, iar după aceea îl colorez în diferite nuanţe pentru
a se apropia cât mai mult de realitate. În general folosesc culori vii pentru
că acestea atrag clienţii”.
A făcut sute de mărţişoare pentru acest an
Confecţionarea
mărţişoarelor este o afacere de familie pentru nea Constantin. „Mă ajută şi
copiii cu mărţişoarele, iar băiatul cel mare vinde şi el în altă zonă. Înainte
făcea şi nevasta, dar de când a rămas paralizată săraca, nu mai poate”. Pentru
acest an, bărbatul a confecţionat aproximativ 500 de mărţişoare pe care speră
să le vândă zilele acestea. Nea Constantin spune că îi ia cam două ore
confecţionarea unui mărţişor, după care urmează ambalarea acestuia şi punerea
şnurului pentru a da cât mai bine în ochii clienţilor.
Pentru a-şi vinde marfa,
bărbatul îşi întinde masa cu mărţişoare în zona pieţei de la Nord de la 8
dimineaţa şi pleacă când se întunecă afară. Cu toate că stă toată ziua pe
piaţă, omul este mulţumit că vremea ţine cu el şi spune că este cald chiar dacă
afară termometrul depăşeşte cu puţin zero grade. „Acum este bine, nu am de ce
mă pânge. Mai rău este iarna pentru că mă ocup şi cu vânzarea de jucării în
perioada sărbătorilor. Atunci trebuie să înduri gerul năprasnic pentru a-ţi
vinde marfa”.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
Cât costă un mărţişor?
Mărţişoarele din ceramică sunt 7 lei pentru că este mai multă muncă la ele. Ţi se ia pielea de pe buricele degetelor atunci când le modelezi în matriţe.
Aveţi vânzare?
Nu prea, merge foarte prost. Într-o zi am făcut doar 45 de lei şi am stat de dimineaţa până seara. Nu mai cumpără lumea ca odată când nu ţinea cont de preţ, acum contează fiecare bănuţ.
CE-I PLACE
„Îmi place sportul, în tinereţe am jucat fotbal la fabrica unde lucram. Şi acum mai joc tenis cu piciorul pe un teren aflat în apropierea locuinţei. Îmi place să urmăresc meciurile la televizor şi să îmi petrec cât mai mult timp cu nepoţii”.
CE NU-I PLACE
„Nu-mi place sistemul acesta care îl avem pentru că nu ne ajută cu nimic. Sărăcim pe zi ce trece şi nimeni nu ia nicio măsură pentru ca ţara să meargă pe un drum bun”.
PROFIL
Data naşterii
30
aprilie 1947, Ploieşti
Studii
şapte
clase
Profesie
sudor
Familie
căsătorit, 5 copii şi zece nepoţi