Ploieşti/Portret: Liliana Stanciu este pasionată de confecţionarea broşelor

Începută ca un hobby, migălirea broşelor a devenit în numai câteva luni o pasiune care îi consumă Lilianei Stanciu toate weekend-urile şi timpul liber.

Liliana Stanciu dă viaţă unei lumi colorate, din materiale preţioase sau comune, dar îmbinate atât de armonios încât fiecare broşă devine o mică operă de artă. Performanţa este cu atât mai mare cu cât acest hobby este o ocupaţie de dată recentă pentru Liliana. „În urmă cu şase-şapte luni, într-un weekend, am descoperit colecţia de reviste vechi ale bunicilor mei. În foarte multe dintre ele erau tipare, dintre care mi-a atras atenţia o floare. M-am gândit imediat dacă o pot face şi eu. Spre surpriza mea, mi-a ieşit imediat, din primul material pe care l-am găsi la îndemână, exact ca în revistă", povesteşte Liliana Stanciu.

A fost începutul unei adevărate febre a broşelor pentru Liliana. Iniţial, le-a făcut doar pentru accesorizarea ţinutelor proprii, dar a postat fotografii cu creaţiile ei şi pe facebook, iar oamenii au început să o întrebe cum le pot achiziţiona. „Am primit multe like-uri, şi, destul de repede, şi rugăminţi pentru a le vinde. Am fost luată prin surprindere, mai ales că cererile veneau din toată ţara şi inclusiv din Budapesta sau Viena, de la cei cu origini româneşti, stabiliţi acolo", spune Liliana.

A părăsit învăţământul

Ocupaţia de acum nu are legătură prea mare nici cu domeniul în care a profesat anterior Liliana. După ce a absolvit facultatea de română-engleză, s-a îndreptat spre învăţământ, dar sistemul a dezamăgit-o rapid. „Mi se pare inuman să fii salarizat cu 600-700 de lei pe lună, în condiţiile în care ai o responsabilitate foarte mare faţă de fiecare copil în parte şi, se presupune, ar trebui să te prezinţi la şcoală îmbrăcat măcar la fel de bine ca un licean. Am abandonat învăţământul şi nu m-aş mai întoarce decât în proiecte de voluntariat", spune Liliana.

Mai multă legătură cu ceea ce face acum o are jobul pe care l-a avut într-un magazin de accesorii din Ploieşti, unde a avut ocazia să observe bijuterii, chiar dacă nu erau hand-made, precum broşele pe care le face acum Liliana.

De foarte mare ajutor i-au fost, în timp, tutorialele de pe internet, de confecţii hand-made, informarea continuă, dar şi un stoc imens de materiale din toate texturile şi culorile ale unei cunoştinţe, care i le-a donat când a văzut cât este de pasionată. Practic, orice eşarfă, puţin uzată sau agăţată într-un colţ, devine, după îndepărtarea părţilor nefolositoare, o broşă spectaculoasă sau o agrafă şic, plină de personalitate, capabilă să scoată din anonimat orice ţinută banală sau monocromă.

Care sunt planurile de viitor?

L.S: Mă gândesc serios să-mi deschid un magazin on-line, unde să-mi vând broşele, şi peste ceva vreme, şi unul real, în care ploieştenii să poată găsi lucruri frumoase, hand-made şi unicat, eventual făcute de mai multe persoane care au preocupări în domeniu.

În cât timp faci o broşă?

L.S: Cred că îmi ia 5-10 minute, în funcţie de materialul folosit. Sunt atât de preocupată când mă apuc încât şi eu abia îmi văd mâinile cum decupează, cos şi aranjează materialul.

Ce-i place

Îi place să citească, reminiscenţă a facultăţii de litere pe care a urmat-o, dar şi să călătorească. „Probabil că sunt foarte puţini oamenii care nu vor să cunoscă locuri noi", spune Liliana.

Ce nu-i place

Ar fi vrut ca oamenii să fie mult mai interesaţi de fenomenul hand-made, mai ales că acesta are începuturi timide în ţara noastră. Nu-i plac cei care exclud din start orice experiment.

Profil

Născută. 2 august 1987, Vălenii de Munte

Familie. Patru fraţi

Studii. Facultatea de română-engleză

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!