Stiri din Ploiesti

Ploieşti: Miron Oprea, singurul profesor de istoria şi filosofia matematicii din judeţ

4 octombrie 2009, 21:21 |  Autor: Vali Toma  | 

Ploieşti: Miron Oprea, singurul profesor de istoria şi filosofia matematicii din judeţ

Ploieşti: Miron Oprea, singurul profesor de istoria şi filosofia matematicii din judeţ

 

Pasionat de matematică de la vârsta de 10 ani, profesorul a reuşit, în timp, să îşi dedice viaţa acestei materii şi să ajungă singura persoană care predă istoria şi filosofia matematicii studenţilor Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti.

După ce a început să îndrăgească matematica, la vârsta de 10 ani şi după ce a căştigat primul loc la un concurs de matematică organizat pe plan local, profesorul Miron Oprea a început să rezolve problemele din suplimentul Gazetei Matematice, revistă în care, la un moment dat, a şi apărut, propunând la rândul său probleme. În 1948 el a fost nevoit să dea examen la liceu, pentru că seminarul teologic la care era înscris se desfiinţase.

Examenul la liceu consta într-o lucrare scrisă la limba română şi una la matematică. Pentru că era foarte priceput la amândouă, datorită noţiunilor dobândite în timpul seminarului, Miron a intrat primul la Liceul “Enăchiţă Văcărescu” din Târgovişte. După ce a câştigat premiul al III-lea la prima ediţie a olimpiadei de matematică din România, el a fost admis la Facultatea de Matematică fără examen.  “I-am avut ca profesori pe Grigore Moisil, Octav Onicescu, Miron Nicolescu, Dan Barbilian cunoscut ca Ion Barbu şi alte personalităţi importante care au contribuit la formarea mea”, spune profesorul.

După absolvire, el a fost repartizat ca profesor la Urlaţi, unde a predat timp de 4 ani. Apoi, în 1958, a fost încadrat pe un post din Ploieşti, iar în 1967 a ocupat, prin concurs, un post de asistent la Institutul de Petrol-Gaze din Ploieşti. A urmat cursurile de doctorat în cadrul Institutului de Matematică al Academiei Române la clasa profesorului Gheorghe Mihoc şi a fost profesor universitar până în 2001, când s-a pensionat. Dragostea pentru matematică l-a determinat însă să rămână în sistem şi să predea cursuri de istoria şi filosofia matematicii, fiind singurul profesor de acest gen din Prahova.
 

O fundaţie a oamenilor de ştiinţă
În 1992 Miron Oprea alături de alte persoane au înfiinţat Fundaţia Oamenilor de Ştiinţă Prahova. Din 1998 profesorul conduce această fundaţie, care avea la înfiinţare 100 de membrii iar acum are aproape 200. De-a lungul timpului fundaţia s-a extins şi s-a dezvoltat, desfăşurând o serie de proiecte în domenii diverse, cum ar fi ştiinţele fundamentale, economie, tehinică, medicină, agrosilvicutură, protecţia mediului şi ştiinţele sociale. În anul 2000 a luat fiinţă revista Axioma, care este o revistă de ştiinţă, artă, cultură şi religie şi în care publică atât membrii fundaţiei, cât şi alţi oameni de ştiinţă din Prahova, dar şi tineri ale căror lucrări au fost atent şi exigent verificate de către echipa redacţională.

“Am reuşit prin fundaţie să trimitem la specializare în străinătate tineri, unii dintre ei pentru a-şi face deoctoratul în Spania, Franţa, Germania sau Italia.  De asemenea fundaţia s-a implicat în problemele de bază ale municpiului Ploieşti, cum ar fi înfiinţarea unui muzeu al apei, realizarea saloanelor de inventică şi mai multor simpozioane în colaborare cu muzeele ploieştene”, mai spune profesorul Miron Oprea.

Profil
NĂSCUT
11 martie 1931, comuna Dragodăneşti, judeţul Dâmboviţa

STUDII
Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti

FAMILIE
Căsătorit, are o fată, profesor universitar

Ce-i place
Prima dragoste a profesorului a fost biserica creştin-ortodoxă, fiind crescut de părinţii săi într-un stil autentic. Primii şase ani de şcoală i-a făcut la Seminarul Teologic de la Bucureşti, când şi-a dat seama că este foarte bun la partea ştiinţifică şi că îi place foarte mult matematica.

Ce nu-i place
Lui Miron Oprea nu îi place să vadă suferinţă în făpturile divine, în rândul oamenilor sau al animalelor. De aceea, în viaţa sa a căutat să lupte pentru a diminua suferinţa umană dar şi cea a animalelor, deşi, uneori a fost nevoit să se limiteze la nivelul sfaturilor, iar alteori a reuşit să meargă mai departe şi să facă ceva concret.

Întrebări şi răspunsuri
Când aţi descoperit afinitatea pentru matematică?
M.O.: Am perceput că eu aş avea ceva mai mare afinitate pentru matematică în jurul vârstei de 10 ani, când am reuşit să descopăr numerele pitagorice şi Teorema lui Pitagora, chiar dacă profesoara mea nu o ştia prea bine. Apoi am mers la concursuri organizate la nivelul plasei Voineşti, cum era atunci şi am avut rezultate bune.

Care a fost concursul care v-a bucurat foarte mult?
M.O.: Am participat la prima olimpiadă de matematică organizată în România şi am câştigat atunci premiul al III-lea. Bucuria mea a fost foarte mare, mai ales că, în urma rezultatului am fost admis la Facultatea de Matematică fără examen, ceva cu adevărat deosebit pentru mine.

 


Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    Ovidiu Nahoi

    Începe izolarea președintelui Traian Băsescu? Învestirea de astăzi a guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu lasă loc acestei întrebări. Continuare

    Fericirea de a îngheţa într-un tren din Bărăgan

    Grigore Cartianu

    Declaraţia săptămânii nu vine de la eterna gâlceavă din Palatul Parla­mentului, ci dintr-un alt palat, situat în apropierea Gării de Nord.

    Nimic pentru România

    Petre Barbu

    N-am scris pentru România şi nici pentru patronii gazetelor. Am scris aşa, ca să mă cred Dumnezeu.

    Boala noastră fără leac

    Radu Paraschivescu

    Există trei borne obligatorii pe traseul suspicionitei româneşti în tranziţie.

    Inaniţia la români

    Dan Străuţ

    La prima vedere, e doar statistică: România – o ţară „eminamente agrară“ – importă mâncare de peste trei miliarde de euro pe an, iar în anul agricol de vârf 2011 importurile agroalimentare au atins recordul istoric de 3,7 miliarde de euro.

    Corupţia ca stare de fapt

    Liviu Avram

    Butada care caracterizează guvernările de stânga-dreapta din România: unii sunt prea hoţi, ceilalţi sunt prea proşti.

    Adevarul on Facebook
     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole