Colapsul ameninţă o companie a Consiliului Judeţean Prahova

Dintr-o companie cu încasări de 23 de milioane de lei în 2008, Drumuri şi Poduri Ploieşti, societate a Consiliului Judeţean, a ajuns în pragul falimentului. Actuala conducere a CJ Prahova e acuzată că şi-a sabotat intenţionat firma pentru a le face loc privaţilor

Pe vremuri una din cele mai profitabile societăţi la care Consiliul Judeţean Prahova deţinea acţiuni, SC Drumuri şi Poduri Ploieşti a ajuns, în prezent, în colaps. Firma este în procedură de insolvenţă şi are datorii de milioane de lei la stat. Din cauza problemelor financiare, societatea a intrat într-un cerc vicios. Pe scurt, Drumuri şi Poduri nu mai are voie să participe la licitaţii publice. Cum societatea e specializată în lucrări de modernizare şi asfaltare drumuri, e clar că rămâne fără principala sursă de venit. Însă, neputând să lucreze şi să încaseze bani, firma nu face altceva decât să-şi mărească datoriile. Singura soluţie, în prezent, pare să fie vânzarea unor active care oricum nu mai erau de mare folos.

Colapsul este, pentru mulţi, un mister, în condiţiile în care, până în 2008, firma era pe profit. Oamenii aflaţi la conducerea Consiliului Judeţean Prahova în mandatul 2004-2008 şi cei din mandatul 2008-2012 se acuză reciproc pentru ruinarea societăţii. Actualul preşedinte al CJ, Mircea Cosma, este acuzat că a favorizat mai multe firme private în detrimentul societăţii de stat pe care o are în subordine, informează cotidianul Telegrama.

Cifrele vorbesc

În 2008, SC Drumuri şi Poduri a avut încasări de 23,2 milioane de lei, potrivit site-ului de specialitate firme.info. La vremea respectivă, firma avea 208 angajaţi, era pe profit şi desfăşura lucrări de asfaltare în mai multe localităţi din judeţ.

Imediat după începerea mandatului 2008-2012, societatea a început să piardă licitaţie după licitaţie, ajungând, în 2010, să încaseze venituri de numai 8,6 milioane, conform datelor furnizate de aceeaşi sursă. De la 208 angajaţi, Drumuri şi Poduri a ajuns, în 2010, la 133, iar numărul a continuat să scadă.

La sfârşitul anului 2010, firma înregistra o pierdere de 2,27 milioane de lei, având venituri de 8,6 şi cheltuieli de aproape 11 milioane.

În august 2011, consilierii judeţeni au fost de acord să înceapă procedurile pentru declararea insolvenţei. În acel moment, datoria totală ajunsese la 5,68 milioane de lei. În septembrie, Tribunalul Prahova a admis cererea şi a deschis procedura de insolvenţă, numind ca administrator judiciar firma Revalactiv Ploieşti. În prezent, numărul de angajaţi a ajuns aproape la jumătate faţă de acum patru ani.

Interes imobiliar

Pentru a obţine venituri, în condiţiile în care varianta licitaţiilor e scoasă din calcul, administratorul are varianta de a scoate la licitaţie o parte din active. Desigur, cele mai tentante sunt terenurile deţinute de Drumuri şi Poduri. Un amănunte interesant este că, după ce firma a intrat în colaps, valoarea terenurilor, cum era de aşteptat, a scăzut. Cel puţin asta reclamă mulţi din foştii angajaţi ai Drumuri şi Poduri, care spun că intrarea în insolvenţă ascunde un interes economic, de a prelua o parte din aceste terenuri la preţuri de nimic.

„Am luat o societate de la 6 miliarde de lei vechi pierderi şi am lăsat-o, în 2008, pe profit de 13 miliarde. Erau în jur de 180 de angajaţi şi aveam lucrări în mai multe oraşe. Faptul că am contractat un credit bancar nu a afectat nimic, există pasiv şi activ, noi aveam profit oricum. Legat de Drumuri şi Poduri ar trebui să vă întrebaţi un lucru: de ce au scăzut evaluările?", a afirmat Costel Horghidan, director până în 2008 al societăţii.

„Insolvenţa se declară pentru reorganizarea şi repunerea la parametri de funcţionare a unei societăţi, pe o perioadă de trei ani, în care se iau măsuri de către lichidatorul judiciar numit de instanţă, care îşi dă seama că societatea poate merge dacă valorifică anumite active inutilizabile de 20 de ani. În cazul de faţă, dacă luaţi presa ultimilor opt ani, au fost anunţuri repetate de vânzare a unor active care nu mai erau utilizabile: cantoane de pe drumurile judeţene, locuinţe care au fost date unor salariaţi care tot doresc să le cumpere şi n-au putut, terenuri care nu se mai folosesc, cum e cel din staţia CFR Floreşti, unde nu mai e nici staţie de asfalt nici staţie de betoane din 1988, terenul de pe zona Voila, Cămpina, liber de orice sarcină, pe care noi am construit recent o şcoală specială cu fonduri europene, terenul fostei staţii de asfalt din Mizil închisă în urmă cu 15-16 ani. Nu le-am putut vinde pentru că erau puse ca garanţii la bancă pentru diferite credite pe care societatea le-a luat în perioada 2005-2008", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, citat de Telegrama.

Acesta a precizat care sunt, în opinia sa, motivele care au dus la decăderea societăţii: „Criza financiară a determinat o scădere a numărului de lucrări scoase la licitaţie de autorităţile contractante. De asemenea, crescând foarte mult cota de participare a CJ la fondurile europene, cantitatea de lucrări pe drumuri este foarte mică. Din cauza unor credite contractate în perioada 2005-2008 n-a mai putut să se prezinte la licitaţii, pentru că avea conturile blocate. Nu s-a ales soluţia falimentului pentru că am considerat că există suficiente elemente pozitive pentru a o menţine în funcţiune".

„În 2004-2008, chiar şi având credite, societatea era pe profit datorită contractelor pe care le avea. Ea nu a fost ţinută în viaţă prin credite, ci prin câştigarea licitaţiilor. A supravieţuit prin banii încasaţi. Pe lângă locurile de muncă pe care le crease, firma oferea un alt avantaj, acela că împiedica înţelegerile între operatorii privaţi la licitaţii. Eram siguri că Drumuri şi Poduri venea cu preţurile corecte", a declarat consilierul judeţean Radu Ionescu, vicepreşedinte al CJ Prahova în perioada 2004-2008.

Cine a profitat

Pe lângă interesul imobiliar despre care vorbesc consilierii din opoziţie, scoaterea Drumuri şi Poduri din peisaj a lăsat culoar pentru o serie de firme private. Astfel, lucrările pe care le putea face firma deţinută de Consiliul Judeţean au fost preluate de diverse societăţi. În ultimii ani, firmele preferate au fost Cast Băneşti, Matero-Ama Câmpina şi Star T&D Blejoi, care au încasat milioane de lei. Numai în ultima jumătate de an, Cast a primit de la Consiliul Judeţean 5,6 milioane de lei pentru două contracte, exact suma care ar fi ajutat Drumuri şi Poduri să-şi rezolve mare parte din problemele financiare. Modul în care aceste firme au fost alese este şi el foarte dubios.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!