Drama preotului Ion Postelnicescu, arestat la 73 de ani de comunişti pentru că asculta posturile occidentale de radio

Fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi apropiat al lui Ion Mihalache, preotul Ion Postelnicescu a fost arestat de comunişti în ianuarie 1959, la vârsta de 73 de ani, deşi era grav bolnav, pentru că asculta posturile occidentale de radio, după care „discuta duşmănos“ în speranţa schimbării regimului politic. Părintele Postelnicescu a murit după 6 luni de detenţie.

Ion Postelnicescu s-a născut la 13 martie 1884 în familia preotului Vasile Postelnicescu din comuna argeşeană Moşoaia. După absolvirea studiilor de teologie şi drept, la 4 noiembrie 1907 Ion Postelnicescu a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Piteşti. Ulterior, la 15 mai 1923 este hirotonit preot pe seama Bisericii „Sfânta Vineri“ din Piteşti, unde va sluji până la arestare.

În perioada interbelică, Ion Postelnicescu a fost unul dintre vârfurile elitei piteştene, atât în plan bisericesc, cât şi politic. După instalarea regimului comunist, părintele Postelnicescu avea să fie tot mai marginalizat, atât din cauza trecutului, cât mai ales a originii sociale. Asta şi pentru că era un apropiat al omului politic Ion Mihalache, de care îl lega o strânsă relaţie de prietenie.

A ieşit din politică după venirea comuniştilor la putere

„După 1929, Ion Postelnicescu devine membru al Partidului Naţional Ţărănesc, treptat ajungând unul din liderii locali, în componenţa comitetului judeţean şi în delegaţia permanentă. Era un apropiat al omului politic Ion Mihalache. De altfel, prestigiul de care se bucură îl recomandă pentru postul de consilier de drept al comunei urbane Piteşti”, spune profesorul de istorie Constantin Oancea.

Ion Postelnicescu a depus o activitate culturală şi educativă intensă în perioada interbelică. A fost membru fondator al Societăţii culturale „Argeşul“ şi profesor de religie la Liceul de fete „Ion şi Sevastiţa Vasilescu“ (astăzi „Zinca Golescu“) din Piteşti. În plan bisericesc, a ridicat o impozantă casă parohială şi a exercitat funcţia de protopop de Argeş între anii 1932-1934 şi 1939-1940. După instalarea regimului comunist, părintele Postelnicescu s-a retras din viaţa politică, ducând numai o activitate bisericească. Deşi a ieşit la pensie pentru limită de vârstă, a slujit în continuare în biserica în care pusese mult suflet.

Din cauza trecutului său politic, la 13 august 1952 este reţinut de Securitatea din Piteşti şi anchetat. Vârsta înaintată a reprezentat motivul eliberării sale după trei luni de carceră.

Condamnat la 22 de ani de temniţă grea, deşi era grav bolnav

După ce a revenit în parohie, în sânul familiei şi al credincioşilor săi, Ion Postelnicescu a început să reia legăturile cu vechi cunoştinţe interbelice, din fosta elită piteşteană şi mai ales cu poetul Vasile Militaru. Astfel de întâlniri intră în atenţia Securităţii care se pregătea de un nou val de arestări după revoluţia de la Budapesta din 1956. Încep arestările cu membrii fostei elite piteştene, printre care un avocat şi un fost magistrat. În anchetele de la Securitate se pronunţă numele celor doi: Vasile Militaru şi Ion Postelnicescu, alături de alţi piteşteni. La 8 ianuarie 1959, Ion Postelnicescu este arestat de Securitate şi i se percheziţionează casa. În anchetă este acuzat că, în întâlnirile pe care le avea, asculta posturile occidentale de radio, după care „discuta duşmănos“ în speranţa schimbării regimului politic. În anchetă, părintele recunoaşte trecutul său politic, însă refuză categoric să recunoască acuzaţiile care i se aduc. Aceeaşi atitudine a avut-o la proces, care s-a judecat la Tribunalul Militar Craiova. Cu toate acestea, la 20 iunie 1959, prin Sentinţa nr. 390 este condamnat la 22 ani temniţă grea, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale“ în formă agravantă. În aceeaşi zi este transferat la penitenciarul din Ocnele Mari, apoi la 10 iulie la Jilava. Încă din timpul arestului de la Piteşti, medicii semnalau că părintele Postelnicescu era grav bolnav. Avartizările medicilor au fost ignorate de comunişti, fiindcă părintele era vizat pentru o condamnare la ani grei de puşcărie. La internarea la Jilava, potrivit unui martor, părintele era bolnav „într-o stare avansată“. După şase zile i s-a administrat un tratament în condiţiile de detenţie, însă fără succes. În data de 16 iulie 1959, în penitenciarul Jilava, ora 16.00, părintele Ion Postelnicescu a decedat. Abia după patru zile Procuratura din Bucureşti a dispus înhumarea părintelui.

O cruce din granit, înaltă de peste 2 metri aduce în conştiinţa publicului, începând din anul 2009, date despre cel ce a fost preot profesor Ion Postelnicescu. Monumentul ridicat în memoria sa a fost construit la Fabrica de marmură din Simeria, judeţul Hunedoara, iniţiativa acestui demers având-o liberalul Marius Postelnicescu, rudă îndepărtată cu defunctul.