Daniela Dumitru, participantă la „Conferinţa privind viitorul Europei“:„Am propus un salariu minim european şi sprijin pentru copiii defavorizaţi“
0
Daniela Dumitru (55 de ani) este piteşteancă, lucrează în domeniul resurselor umane şi este unul dintre cetăţenii europeni selectaţi să participe la „Conferinţa privind viitorul Europei“, un exerciţiu care le permite cetăţenilor europeni să-şi exprime părerea cu privire la politicile şi funcţionarea viitoare a Uniunii Europene.
UPDATE: Vineri, de la 17:00 (ora României), la sediul Parlamentului European de la Strasbourg are loc reuniunea adunării plenare a Conferinţei privind Viitorul Europei.
Până la această reuniune au fost adoptate 90 de recomandări, care sunt prezentate şi discutate în cadrul adunării plenare din 21 ianuarie.
Discuţiile se axează pe prezentarea recomandărilor de către cetăţenii europeni şi panelurile naţionale aferente.
"Cele două grupuri de dezbatere care şi-au finalizat până acum recomandările au reunit fiecare câte 200 de europeni cu vârste diferite, din medii diverse, provenind din toate statele membre, care s-au întâlnit (faţă în faţă şi la distanţă) pentru a discuta şi a adopta recomandări cu privire la provocările prezente şi viitoare pe care le întâmpină Europa", precizează Parlamentul European.
Articolul iniţial:
Acest proiect, transnaţional şi multilingv, le oferă cetăţenilor europeni posibilitatea de a juca un rol central în conturarea viitorului UE. În cadrul conferinţei, aceştia îşi pot prezenta ideile, de asemenea, pe o platformă digitală multilingvă şi în cadrul a numeroase evenimente organizate la nivel naţional şi european.
Practic, din septembrie 2021 până în ianuarie 2022, patru grupuri de persoane care reunesc nu mai puţin de 800 de cetăţeni din toate mediile şi din toate colţurile UE, împărţiţi astfel încât să reflecte diversitatea demografică şi socială a UE, deliberează şi formulează recomandări concrete cu privire la direcţia în care doresc să se îndrepte Europa în viitor.
Cele patru grupuri de dezbatere ale cetăţenilor europeni au fost organizate în comun de Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană. Participanţii au fost aleşi aleatoriu de către o societate de sondaj independentă, ţinându-se cont de cinci criterii, pentru a reflecta diversitatea UE: originea geografică (naţionalitatea şi mediul urban/rural), sexul, vârsta, mediul socio-economic şi nivelul de educaţie, una dintre condiţii fiind ca tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani să reprezinte o treime din fiecare grup, iar cea de-a doua să se respecte echilibrul de gen.
„Weekend Adevărul“: Cum aţi aflat şi cum aţi ajuns să faceţi parte din aceste grupuri de dezbatere aflate în centrul Conferinţei privind viitorul Europei?
Daniela Dumitru: Am fost sunată de către KANTAR TNS, un institut de sondaj, şi întrebată dacă doresc să particip la acest exerciţiu democratic – Conferinţă privind viitorul Europei. Sunt patru paneluri pe diferite teme. Eu fac parte din Panelul 1, din grupa mea de vârstă şi de educaţie. Temele sunt împărţite pe grupuri, iar grupul din care fac parte dezbate educaţie, tineret, sport, cultură, dar am dezbătut şi dezbatem pe marginea tuturor temelor din panel.
Ce v-a determinat să acceptaţi această provocare de a contribui, practic, la definirea viitorului Europei?
Conferinţa privind viitorul Europei este un proces democratic care are rolul de a colecta reprezentativ opiniile cetăţenilor pe mai multe teme. Noi din România suntem 36 de cetăţeni împărţiţi în patru paneluri, câte nouă pe panel, dar pe grupe de vârstă. Pentru mine asta înseamnă un privilegiu, o şansă, o responsabilitate, în ideea de a vedea cum funcţionează Uniunea Europeană, un exerciţiu european democratic şi de a-mi exprima recomandări, idei, de a cere drepturi, ca cetăţean european pentru viitorul Uniunii Europene.
Aveţi ocazia să vă comunicaţi aşteptările şi ideile legate de Europa. Cum vedeţi dumneavoastră, în linii mari, viitorul Europei?
Pentru mine, viitorul Europei înseamnă unitate. Uniunea Europeană nu poate avea un viitor fără cetăţeni europeni, iar aceştia trebuie să aibă drepturi şi libertăţi egale, în toată Uniunea Europeană, fără a fi clasificaţi cetăţeni de un fel sau de altul.
Când aţi fost la Strasbourg prima dată? Ce s-a discutat în cadrul dezbaterilor? Au fost făcute deja nişte propuneri, presupun...
Prima conferinţă a fost în septembrie, unde am întâlnit alţi oameni din Europa. Am exprimat recomandări, am discutat între noi, am avut dezbateri pe temele din acest panel. A fost foarte interesant, am găsit subiecte, nemulţumiri şi recomandări comune. Am abordat mai multe teme: am cerut o identitate bine definită ca cetăţean european, standarde pentru educaţie, o regândire a sistemului de învăţământ, accesibilitate la educaţie şi la digitalizare, cursuri pentru reconversie profesională, pentru meserii diverse în zonele defavorizate pentru copiii, tinerii şi cetăţenii defavorizaţi, programe clare, concrete şi imediate, indiferent de politicul din zona defavorizată, în special în contextul pandemiei. De asemenea, un venit de bază necondiţionat şi un salariu minim unitar, taxe şi impozite relaxate şi adaptate la venituri, locuri accesibile de muncă în UE, egalitate de şanse şi drepturi, accesul şi dreptul la preţuri abordabile pentru locuinţe, pentru tinerii din UE, respectarea condiţiilor de muncă şi a contractelor de muncă, dreptul la viaţă de familie, politici şi sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor, programe sportive pentru copii şi tineri, accesul garantat copiilor la activităţi sportive şi competiţii sportive.
Conferinţa privind viitorul Europei Foto: Daniela Dumitru
Este o misiune importantă pentru dumneavoastră şi pentru ceilalţi cetăţeni care alcătuiesc aceste grupuri de dezbatere, pentru că propunerile formulate de dumneavoastră vor ajuta la orientarea viitoarelor politici ale Uniunii Europene. Punctual, ce anume aţi propus sau recomandat?
Referitor la muncă şi la salarii, un salariu minim unitar la nivel european, condiţii de muncă egale, contracte de muncă standardizate. Noi avem facturi în euro, la telefon şi multe alte utilităţi se calculează în euro, dar salariile nu se adaptează la cursul monedei europene. Dacă suntem cetăţeni europeni ar trebui să plecăm toţi de la aceeaşi bază. Referitor la alimente, cel puţin la cele procesate, ne-am dori ca reţeta unei mărci să fie peste tot la fel, pentru că acest lucru nu se întâmplă. În unele ţări, produsele au un alt gust, au alte procente la ingredientele din reţetă. Iar aceste lucruri se ştiu, nu le spunem eu şi cei ca mine, prezenţi la dezbateri. Dar noi ne dorim asta, ca un produs procesat în UE să aibă acelaşi gust peste tot. Deocamdată am spus mai pe scurt şi de toate. O să mai dezbatem, o să apară şi alte probleme în următoarele întâlniri, vom insista şi vom aprofunda.
Sunteţi şi mamă, aţi avut, presupun, în vedere şi viitorul copilului dumneavoastră în Europa. Aţi exprimat acolo, indirect, şi speranţele lui?
Sunt mama unui tânăr de 34 de ani, m-am gândit şi la el şi la alţi tineri, adolescenţi, copii, la noi toţi. Pentru ei, pentru noi toţi, mi-aş dori mai mult acces la ceea ce oferă Uniunea Europeană, la programe, mi-aş dori ca fiul meu, copiii noştri, noi toţi să fim văzuţi ca cetăţeni europeni, nu diferit, ca venind din România. O identitate comună, ca cetăţeni europeni, acces la locuinţe pentru tinerii la început de drum, sprijin pentru copiii din zonele defavorizate, dar mi-aş dori programe cu rezultate vizibile. Banii alocaţi pentru aceşti cetăţeni să fie duşi chiar acolo unde este nevoie de ei.
Cetăţenii străini din grupul dumneavoastră ce probleme au ridicat? Au fost diferite cu mult de cele propuse dezbaterii de către români?
Una dintre ele este cea referitoare la un mediu înconjurător mai curat, cu propunerea ca marii poluatori să fie taxaţi la un anumit nivel, pentru că nu poluăm toţi la fel. Au mai semnalat un deficit de profesori. Am auzit cetăţeni din Germania vorbind despre problema aceasta şi am zis că o idee bună ar fi să facem schimb de profesori, pe anumite perioade, astfel încât să ajungem, încet, încet, la un învăţământ standardizat, încât să existe ceva comun în acest domeniu. Desigur, nu putem uniformiza chiar totul, suntem diferiţi, avem tradiţii diferite, avem o cultură, o religie, şi nu putem renunţa la ele. Sunt particularităţile noastre ca persoane. Dar economia, dezvoltarea, învăţământul, cred că le putem face în comun.
Ce v-a impresionat cel mai mult la aceste întâlniri?
Cel mai mult m-a impresionat ideea de a participa ca cetăţeni la această conferinţă, faptul că ne putem exprima, faptul că ne-am întâlnit şi am făcut schimb de idei. Am rămas surprinsă că şi cetăţeni din alte ţări, despre care eu credeam că sunt foarte bine şi nu vor avea foarte multe de spus, au şi ei destul de multe probleme şi cu atât mai mult mi s-a părut un lucru bun faptul că fiecare a putut vorbi despre ce şi-ar dori schimbat din perspectiva sa. Am fost foarte prietenoşi, am discutat, am colaborat, am dezbătut.
„Mare parte din pensionarii din UE sunt mulţumiţi“
Pentru că aţi vorbit despre cum sunt văzuti românii în UE, ce senzaţie aveţi acum, după ce aţi avut această experienţă şi aţi fost parte a unui grup multilingv?
Eu cred că românii sunt văzuţi bine, pentru că sunt cetăţeni cu şcoală, doar că ei nu prea ies în faţă. Cel puţin, pe platforma aceasta, nu prea sunt. Şi pot să intre să-şi exprime mulţumiri, nemulţumiri, recomandări pe toate capitolele care sunt acolo. Nu cred că ştiu prea multe despre UE, despre accesarea proiectelor, despre accesarea locurilor de muncă din Uniune, cu toate drepturile şi îndatoririle. Referitor la recomandări şi la idei, orice cetăţean poate accesa şi se poate înscrie pe platforma multilingvă futureu.europa.eu sau Conferinţă pentru viitorul Europei pentru a participa la acest exerciţiu democratic. Pe platformă sunt mai multe teme, unde fiecare se poate exprima liber în oricare teme doreşte, poate participa la dezbateri, poate crea evenimente în grupuri de cetăţeni din Uniunea Europeană. Platforma poate fi accesată şi în limba română. Mi-aş dori să fim cât mai mulţi români acolo şi să ne exprimăm punctele de vedere.
La momentul acestui interviu sunteţi după cea de-a doua deplasare la Strasbourg prilejuită de Conferinţa privind viitorul Europei. La ce aţi participat de data aceasta?
Am participat la plenara cu reprezentanţii panelurilor, a fost ceva nou pentru mine, pentru noi, cetăţenii europeni, am încercat să ne adaptăm la programul acesteia, dar timpul nu ne-a permis să ne exprimăm şi să dezbatem aşa cum ne-am fi dorit, însă pentru viitor am cerut timp mai mult pentru a ne exprima ideile, recomandările şi nemulţumirile, ceea ce ni s-a şi promis. N-am vorbit suficient despre economie, despre politici de pensii, despre şomaj şi e cam micuţ şomajul acesta în România, în contextul în care salariaţii contribuie foarte mult la acest fond. Oamenii nu se pot descurca cu acel ajutor. În privinţa pensiilor, aş vrea să existe o lege mai clară şi să nu se mai schimbe tot timpul şi mi-aş dori puncte comune şi în această privinţă. Pensionarii din restul UE sau mare parte dintre ei sunt fericiţi sau cel puţin sunt mulţumiţi. Aşa mi-aş dori să fie şi românii când ies la pensie.
Ce speraţi că se va întâmpla după aceste dezbateri?
Abia aştept să vedem ce se va întâmpla cu recomandările noastre, sper să se desprindă câteva concluzii clare, idei, şi să se întâmple ceva. Toţi sperăm asta, iar eu sunt convinsă că se va întâmpla ceva. Acest exerciţiu democratic continuă până în aprilie şi pe platforma multilingvă, apoi se vor trage concluziile finale şi vom vedea ce se va reuşi în urma acestor dorinţe, recomandări, ce proiecte vor fi iniţiate până atunci şi aşteptăm să vedem cum ideile şi recomandările cetăţenilor vor fi puse în aplicare.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
