Cum poate face faţă România unui accident nuclear. Raed Arafat: „Avem lipsuri în sistem, de la antidoturi până la proceduri, mecanisme şi echipamente“

Foto arhivă Adevărul

Săptămâna viitoare, între 4-6 octombrie 2016, România va găzdui un exerciţiu naţional de răspuns la urgenţa nucleară susţinut prin programul Norway Grants al Guvernului Norvegian, în baza parteneriatului încheiat între Autoritatea Norvegiană pentru Radioprotecţie şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).

Prin exerciţiul "Valahia 2016", la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă va fi simulată o situaţie de urgenţă nucleară pentru testarea capacităţii de răspuns a organizaţiilor naţionale în caz de accident sever.

“Bineînţeles, avem un drum lung ca să fim într-adevăr pregătiţi. Exerciţiul, din punctul nostru de vedere, este binevenit, pentru că trebuie să ne arate unde avem punctele slabe. Nu ne aşteptăm la un exerciţiu la al cărui final să spunem că totul a mers perfect. Ne aşteptăm la un exerciţiu pragmatic care la sfârşit să ne spună că am identificat punctele 1, 2, 3 care nu sunt ok şi care trebuie îmbunătăţite”, spune Raed Arafat, secretar de stat în cadrul MAI.
 

Este o acţiune standard, care va arăta, printre altele, şi ce s-a mai îmbunătăţit la precedentul exerciţiu şi, mai ales, unde au mai rămas sau au apărut sincope. Oficialul MAI recunoaşte că, dacă în interiorul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă lucrurile sunt puse la punct, în afară ne putem aştepta la surprize.
 

“Avem lipsuri în sistem, de la antidoturile care trebuie să existe şi pentru care s-au făcut solicitări, dar încă nu s-a reuşit, pentru că nu se comercializează în România şi e greu să ai acces la ele şi trebuie găsită o metodă să le avem în stoc, până la proceduri, mecanisme, pe care trebuie să le testăm să vedem cât de bine merg, dar şi echipamente de protecţie. Vizitând anul trecut Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, în interiorul centralei am văzut că este o pregătire adecvată şi există tot ce trebuie, pe proceduri, dar odată ce am trecut gardul, la pompierii care sunt lângă centrală, la cum i-am văzut pregătiţi, ei trebuie să fie primii care fug. Adică nu au echipamente de protecţie, nu există chiar echipamentele de bază, nimeni nu i-a echipat, în condiţiile în care ei s-ar putea să fie clar linia de intervenţie, imediat după pompierii care sunt în interiorul centralei, adică ei vor veni cu sprijin şi vor prelua coordonarea intervenţiei de la un moment dat şi trebuie să fie adecvat pregătiţi”, mai spune Raed Arafat.

Lipsa echipamentelor unităţilor ISU, cel puţin pentru cele din apropierea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, este un handicap de care, teoretic, la acest exerciţiu, România n-ar mai trebui să se lovească.
 

“Faptul că la vizita pe care am avut-o acum un an nu aveau echipamentele necesare a fost luat în considerare de către noi şi este în vizorul nostru, poate că parţial s-a rezolvat, dar este un aspect la care trebuie să ne gândim foarte mult. De atunci s-a pus un semn că pompierii, mai ales din zona centralei, din Constanţa şi din vecinătatea Constanţei, trebuie să fie pregătiţi mult mai bine pentru răspuns la astfel de urgenţe. Şi, bineînţeles, pe fondurile structurale avem riscul în evaluare, o să fie un program în această linie. Până acum, am mers pe proiecte – proiectul pe inundaţii, pe comunicaţii, pe  căutare / salvare – dar o să mai fie cu siguranţă un proiect de răspuns CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear) şi de pregătirae ISU pentru CBRN, mai bine decât e pregătit acum”, a declarat, pentru Adevărul, Raed Arafat.

“Ni s-a promis că o să avem trenuri pentru evacuarea celor 20 de mii de oameni după... 35-48 de ore”

Exerciţiul ce va avea loc între 4 şi 6 octombrie va fi şi unul de înţelegere a rolurilor şi responsabilităţilor pe care le are fiecare organizaţie participantă (CNE Cernavodă, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Nuclearelectrica, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Spitalul de Urgenţă Bucureşti şi Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului, Prefectura Constanţa, Primăria Cernavodă). 

Şi, tot legat de roluri, oficialul MAI aminteşte de concluziile nu tocmai îmbucurătoare ale unui alt execiţiu de amploare, desfăşurat în urmă cu trei luni la Târgu Mureş, unde a fost simulată o situaţie de urgenţă (explozie) soldată cu mii de victime.
 

“Aceste roluri principale şi secundare trebuie asumate foarte serios de fiecare instituţie şi trebuie testate şi validate, pentru că, dacă avem de evacuat, de exemplu, o zonă care include câteva zeci de mii de oameni, intervine rolul instituţiilor care deţin astfel de mijloace, trenuri, mijloace terestre de evacuare. Clar că aceste lucruri trebuie testate, ca să ne asigurăm că avem capacitatea reală de a reacţiona şi nu numai pe hârtie. Am avut acel exerciţiu virtual cu NATO, la Târgu Mureş, în luna iulie, iar unul dintre lucrurile care s-au testat a fost evacuarea a 20 de mii de oameni. Şi am solocitat mijloace de evacuare de la CFR. Şi ni s-a promis că o să avem trenuri pentru cei 20 de mii de oameni după... 35-48 de ore, lucru care într-o situaţie de urgenţă de acest gen s-ar putea să fie prea târziu. Asta înseamnă că trebuie să vedem ce alternative avem sau trebuie să vedem cum putem face să punem CFR-ul (şi, atenţie, în multe situaţii, cei cu care colaborăm nu aparţin statului, au alte concepte de lucru, sunt afaceri, sunt firme) să vină în sprijinul nostru într-un dezastru, în mod imediat, şi să pună la dispoziţie tot ce avem nevoie de la ei şi să fie pregătiţi să facă faţă acestui lucru”, mai spune Raed Arafat.

“Dacă acum 20 de ani dădeai un ordin şi se mişcau cu toţii, acum nu mai merge”

Exerciţiile de acest fel arată şi capabilitatea de răspuns la urgenţă a partenerilor organizaţiilor implicate.
 

“Infrastructurile critice de care avem nevoie, multe dintre ele sunt deja externalizate, privatizate. Problema asta nu e numai în România, e peste tot. Se discută din ce în ce mai mult pe această temă. Dacă acum 20 de ani  dădeai un ordin şi se mişcau cu toţii, acum nu mai merge acest lucru şi trebuie să avem protocoale, trebuie să fii sigur că firma resctivă şi-a făcut mecanismele, trebuie să fii sigur că o să respecte ce-i soliciţi, atunci când îi soliciţi şi că sunt pregătiţi pentru asta. Sunt provocări noi pe care le avem, acum, când facem planurile de reacţie la astfel de situaţii. Şi aici trecem mai departe la depozitele noaste – dacă avem depozitele de iod adecvate, dacă UPU-urile noastre, serviciile de urgenţă sunt pregătite să primească aceşti pacienţi şi dacă sunt pregătite pentru decontaminarea acestor pacienţi... Toate aceste aspecte trebuie să le abordăm, iar exerciţiul acesta este un pas care să ne trezească în faţa anumitor lipsuri pe care, pe viitor, să le corectăm“, explică oficialul MAI.

Raed Arafat a precizat, pentru Adevărul, că de la precedentele exerciţii desfăşurate până acum la Cernavodă şi până în prezent, s-au înregistrat câteva adaptări la cerinţele actuale de intervenţie, dar că mai sunt încă multe lucruri ce trebuie rezolvate. 
 

“S-au îmbunătăţit lucrurile. Dacă vom compara modul în care au evoluat, noi deja avem acum mai multe echipaje pregătite pentru decontaminare şi pentru detecţie. Sunt peste 13 echipaje în ţară, acum, pe CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear), asta numai la ISU. Mai sunt şi-n alte părţi, alte echipaje. Dar asta e doar un pas. Dar, cum am spus, e încă mult de făcut. Modificarea legislativă recentă (HG 557/20126) a clarificat foarte bine cine răspunde de intervenţie, cine răspunde de prevenţie, de pregătirea populaţiei. Acest exerciţiu poate să ne vină cu alte aspecte care să ne atenţioneze la ele. Un exerciţiu, dacă nu vine cu propuneri concrete şi vine doar să spună că a fost totul perfect, nu-şi face efectul. Efectul unui exerciţiu trebuie să fie acela de a te duce încă un pas înainte. Aşa că din celelalte exerciţii s-a învăţat, s-au luat măsuri. Din acest exerciţiu aşteptăm să vedem care vor fi învăţăturile”, a explicat Arafat.

“Să nu zicem asta, că o să se sperie”

“Asistăm de câţiva ani, de fiecare dată când vrem să vorbim despre ceva, la cerinţa de a nu induce panică: să nu zicem asta, că o să se sperie. O populaţie neinformată este o populaţie care este vulnerabilă şi în pericol. O populaţie informată şi pregătită este o populaţie rezilientă şi care poate să scape de impactul unui pericol. Eu sunt pentru o informare cât mai corectă a populaţiei asupra riscului şi asupra modului de acţiune în cazul în care se declanşează o alertă. Gândiţi-vă la populaţia din zona centralei, fie Cernavodă, fie din zona Kozlodui, aproape de graniţă. 

Dacă populaţia respectivă o să audă pentru prima dată că este o urgenţă, abia atunci o să înceapă să se gândească cum să reacţioneaze. Până îi spunem noi ce are de făcut, se va instala panica şi ar putea acţiona incorect faţă de riscul respectiv sau faţă de urgenţa respectivă. Aşa că o parte foarte importantă a pregătirii noastre nu este nu numai dotarea cu echipamente şi cu tot ce e nevoie, ci, bineînţeles, măsurile de prevenţie care sunt cele mai importante, pregătirea populaţiei. O să începem să insistăm pe lângă CNA şi pe lângă toţi cei care au această gândire că nu trebuie să inducem panică în rândul populaţiei, să explicăm că va trebui să găsim o metodă prin care să să facem populaţia să înţeleagă care este riscul şi cum să se pregătească, fără să fie neapărat un motiv de panică, ci unul în care să spună la un moment-dat: suntem pregătiţi, dacă apare ceva, ştim cum să reacţionăm”, explică Raed Arafat.