Ce ascunde castrul roman de la Albota. Secretele fostei tabere militare de la graniţa cu lumea barbară stau la zeci de metri sub pământ

Planurile lui Pamfil Polonic (nr. primul cercetător care s-a aplecat asupra valurilor de apărare din teritoriul vechii Dacii) plasează castrul pe platoul din faţa staţiunii agricole de la Albota

Pe teritoriul comunei argeşene Albota, la numai câţiva kilometri distanţă de reşedinţa judeţului Argeş, în marginea şoselei Piteşti-Craiova, se află un castru roman despre care se ştie foarte puţin. Fosta tabără militară, acoperită total de pământ, este parte integrantă a sistemului de fortificaţii (convenţional numit Limes Transalutanus) de pe graniţa estică a Daciei.

Nici nu e de mirare că prea puţină lume ştie de existenţa fostei tabere militare romane, căci Castrul Albota figurează, alături de cel de la Purcăreni (următorul dinspre nord, în sistemul Limesului Transalutan), pe lista castrelor argeşene în care nu au avut loc săpături arheologice, deşi începuturile studierii sistematice a sistemului de fortificaţii sunt datate cu mai bine de un secol în urmă. 

Din păcate, specialiştii nu pot spune cu certitudine, la această oră, care sunt coordonatele exacte ale fostului edificiu.

“Castrul de la Albota se află plasat, probabil integru şi nevătămat de intervenţiile moderne, pe terasa din imediata vecinătate nordică a staţiunii de cercetări de la Albota. Planurile lui Pamfil Polonic (nr. primul cercetător care s-a aplecat asupra valurilor de apărare din teritoriul vechii Dacii) îl plasează cu certitudine pe acea terasă şi nu pe terasa pe care astăzi se înalţă staţiunea agricolă, lucru confirmat şi de observaţiile pe teren”, explică profesorul C-tin. Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul UPIT.

Dilema există, totuşi, şi este confirmată şi de specialiştii Muzeului Judeţean Argeş

“Locaţia exactă a fortificaţiei nu este cunoscută. Dacă după unii, castrul trebuie localizat în zona unde este amplasată Staţiunea de Dezvoltare Agricolă Albota, alţii localizează fortificaţia la sud-vest de satul Albota (Albota de Jos). Locul este numit „Poiana Moşului” şi se află la est de stadionul de la Albota, pe platoul de la vest de drumul european E574 (Piteşti-Slatina), în imediata apropiere a podului peste pârâul Albota.”, explică directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu.

Cert este că fosta tabără militară (castru) de la Albota este situată pe drumul care reprezenta  graniţa răsăriteană dintre Provincia Romană Dacia şi lumea barbară (Muntenia neaflându-se în provincie). 

Dacă referitor la coordonate încă se mai fac speculaţii, în privinţa dimensiunilor, lucrurile par mai clare. 

“În Argeş, traseul Limesului Transalutan urmează linia castrelor Urluieni - Fâlfani - Purcăreni - Săpata de Jos - Albota - Jidova - Rucăr. Castrul de la Albota are dimensiunile 56 x 81 m şi este construit din pământ după datele lui Pamfil Polonic din sec. XIX . În ceea ce priveşte cronologia acestui val de pământ, de la Pamfil Polonic (din secolul XIX), la Dumitru Tudor, Constantin Petolescu sau Ioana Bogdan Cătăniciu (n.r. cercetători), aceasta diferă, fiind încadrat secolelor II sau III”, mai spune C-tin Bărbulescu.

Ce ascunde castrul de la Albota e încă un mister. Conducerea Muzeului Judeţean Argeş speră în accesarea unor fonduri  europene cu ajutorul cărora la Albota să fie făcute şi săpături arheologice care să scoată la lumină secretele acestei tabere militare.

„Până acum, din zonă au fost recuperate două fibule, una cu picior pe dedesubt şi o alta, în formă de T, ambele databile în prima jumătate a secolului al III-lea.”, explică muzeograful Ion Dumirescu - Muzeul Judeţean Argeş.

→

Imaginea 1/2: Castrul albota