Un profesor de română, „spaima" preoţilor din Curtea de Argeş

Deşi au terminat seminarul de mult, preoţii nu au scăpat de porfesorul exigent care le corectează şi acum limbajul, uneori chiar din timpul slujbelor, dacă este vorba de greşeli serioase.

Toată viaţa a fost profesor de română, iar majoritatea preoţilor care slujesc acum pe la bisericile din Curtea de Argeş i-au trecut "prin mână". Profesorul face, aproape în fiecare duminică, turul bisericilor pe unde a ştie că are foşti elevi deveniţi preoţi. Pentru că nu vrea să le permit să lase garda jos când vine vorba de felul încare se exprimă, profesorul îi urmăreşte pas cu pas.

Este pensionat de mai mulţi ani însă pasiunea pentru română a rămas la fel de vie. Şi nu-şi iartă nici foştii elevi, acum ajunşi oameni în toată firea, mulţi dintre ei devenind preoţi.

A scos o carte cu greşelile de la televizor

Perfecţionist şi iubitor al limbii române, profesorul Constantin Voiculescu nu iartă nimic când vine vorba de greşeli de vorbire sau scriere. Va publica şi o carte care cuprinde 20 de tipuri de astfel de greşeli ca: improprietăţi semnatice de genul cuvântului „locaţie", folosit greşit cu sensul de loc, când de fapt înseamnă închiriere; snobisme lingvistice, cuvinte inventate, cacofonii, etc. „Felul în care este folosită limba română în vobire şi scriere, mai ale în media, dar nu numai, cuprinde o serie de greşeli asupra cărora am simţit nevoia să atrag atenţia.", spune profesorul în vârstă de 76 de ani. Profesorul Constantin Voiculescu era foarte exigent cu elevii săi, de-a lungul timpului predând la semnarul teologic din Curtea de Argeş şi la alte şcoli şi licee. A fost şi inspector şcolar o perioadă, iar acum este pensionar.

El corectează gramatical slujba preoţilor

Nu doar jurnaliştii sunt supravegheaţi de profesorul Voiculescu, ci şi preoţii din urbea în care locuieşte, mulţi dintre ei fiind foştii săi elevi. Acesta asistă special la slujbe, cu carneţelul în mână, iar la final trece pe la fiecare preot şi-i atrage atenţia asupra greşelilor făcute. „Printre cele mai frecvente, făcute de preoţi, ar fi forma greşită a verbului „a binecuvânta", folosit la vocativ cu forma greşită „binecuvintează". Sau, termenul de proroc, scris şi pronunţat greşit „prooroc, prooroci". Acesta provine din limba slavă de la „proroki"şi înseamnă „înainte de vorbire". Adică, nu s-ar justifica prezenţa celui de-al doilea „o", spune profesorul.

În cazul unor greşeli grave şi repetate de exprimare, Constantin Voiculescu spune că nu s-ar sfii  să-şi admonesteze fostul elev chiar în timpul slujbei.