Piteşti:Gheorghe Zamfir, doctorul militar care a asistat la construirea Transfăgărăşanului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Piteşti:Gheorghe Zamfir, doctorul militar care a asistat la construirea Transfăgărăşanului
Piteşti:Gheorghe Zamfir, doctorul militar care a asistat la construirea Transfăgărăşanului

Colonelul doctor, decorat cu numeroase medalii în cei 35 de ani de carieră, a salvat vieţi atunci când s-a spart barajul de la Certej, dar şi la construirea Transfăgărăşanului.

L-am întâlnit pe Gheorghe Zamfir la reuniunea de clasă, la 57 de ani de la terminarea liceului Nicolae Bălcescu. Era îmbrăcat în uniformă militară şi avea pieptul plin de decoraţii, aşa că ne-am dat seama, imediat, că are o istorie de povestit.

Am aflat că a îmbinat meseria de medic primar cu cea de militar. În 35 de ani de carieră militară a adunat nu mai puţin de 7 medalii, printre acestea, insigna de aur, de două ori, pentru activităţi legate de Crucea Roşie şi merite şi ordine, clasele I şi II.

A luat parte la scene terifiante

De-a lungul vieţii petrecute în armată, colonelul doctor a participat la diferite evenimente, care de care mai dure sau mai amuzante.

Una dintre cele mai terifiante scene pe care a văzut-o a fost cea de la Certej, Hunedoara, unde în preajma minei de aur s-a spart un baraj.

“Cel mai dur eveniment la care am participat a fost când s-a spart barajul de la Certej, lângă Hunedoara. A fost ceva groaznic. Am dat asistenţă medicală civililor, trăgeam oamenii morţi din nămol. În ziar s-au dat 25, eu am numarat 105 morţi, inclusiv soţia inginerului de acolo. Trei blocuri au fost rase de nămol. Au scapat cei care erau în tură, dar  au murit cei care locuiau acolo, pe ei i-a surprins nenorocirea dimineaţa, în pat “, îşi aminteşte medicul militar.

A ingrijit răniţii la construirea Transfăgărăşanului

O altă filă de istorie la scrierea căreia Ghoerghe Zamfir a luat parte a fost construirea Transfăgărăşanului, alături de generalul Mazilu, la tronsonul de la Cârtişoara. Şi aici colonelul doctor a fost chemat să acorde asistenţă medicală răniţilor. 

“Erau militari specializaţi. Noi, trupele de geniu, sprijineam pirotehniştii care împuşcau şi dărâmau stânca. Sigur că au fost şi morţi acolo, au căzut şi maşini în prăpastie, dar până la urmă a ieşit bine. Un civil a murit, a venit un buştean de sus, a trecut peste el şi l-a terminat. Construcţia a fost dificilă.”

Gheorghe Zamfir îşi aminteşte cum erau detonaţi munţii şi ce desfăşurare de forţe a presupus construirea drumului, dar şi faptul că în acea iarnă a urcat până la Bâlea Lac, unde a văzut pentru prima dată o capră neagră.

De Revoluţie îşi aminteşte zâmbind

În decembrie 1989 era detaşat la Râmnicu Vâlcea. Atunci a fost chemat la Securitate, fiind anunţat că un om a fost împuşcat. Întâmplarea era însă, una amuzantă, dar şi dureroasă în acelaşi timp pentru cel rănit.

“Era  vorba despre un student la noi în unitate, se împuşcase singur. Făcea stagiul militar la termen redus şi i s-a părut că vede ceva lângă clădire, a întins mâna de-a lungul armei până a ajuns în capăt şi, neinstruit fiind, când a tras s-a împuşcat în deget”, poveşteşte zâmbind Gheorghe Zamfir.

Fiica i-a urmat pasiunea şi a devenit medic. Deşi şi-ar fi dorit ca şi nepoţii săi să îmbrăţişeze aceeaşi carieră, aceştia au ales alte meserii, convinşi fiind că medicina nu-i de ei după ce au aflat experienţele prin care a trecut bunicul lor.

Nepotul studiază horticultura, după ce a renunţat în prealabil la cariera de pilot, când, Gheorghe Zamfir l-a dus să vadă scena prăbuşirii unui elicopter.

Ce-i place

Pe lângă meseria de medic, îmi place să pictez şi să sculptez. Am avut două expoziţii cu tematică religioasă, una la Casa Sindicatelor şi una la Ploieşti. Sunt culegător de anecdote, am adunat peste 4000, jucător de şah de categoria I, iar în timpul liber mai dau consultatii la bolnavii de la mine din comună.

Ce nu-i place

 Nu-mi plac ordinea de stat, minciuna şi ipocrizia. Nu mai am încredere în oameni. La unii nu am pretenţie că nu au pregatire, dar la cei cu studii superioare, da.

Întrebări şi răspunsuri

Cum vi se pare armata de acum, în comparaţie cu cea din trecut?

G.Z.:  Acum e mult mai uşoară. Pe vremea mea a fost o armată greoaie, în care nu s-a mers pe instruirea militarilor, de aia am şi avut pierderi. Mai mult erau folosiţi la munci agricole sau pe şantiere. Luam parte obligatoriu.

Dacă ar fi fost să alegeţi altă carieră, ce aţi fi ales?

G:Z.: Ordonate de tata, medic sau jurist. Tata mi-a sugerat să îmbrac haina militară sau a justiţiei, şi, mai târziu, m-am făcut medic. Conjunctura a făcut aşa. La un momentdat, tata nu a mai putut să mă susţină şi m-am făcut medic. Dar mi-a plăcut, m-a atras, sunt creat să ajut pe toată lumea, cât pot.

Profil
Născut :1 octombrie 1931, comuna Buzoieşti, Argeş
Studii: Institutul Medico-Militar Bucureşti – Facultatea de Medicină, Şcoala Ofiţeri de Geniu Construcţii Căi Ferate, Râmnicu Vâlcea.
Familie: Este căsătorit, are o fată, medic primar la spitalul Floreasca din Bucureşti şi doi nepoţi, o fată de 22 de ani şi un băiat de 19 ani.

Piteşti



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite