Piteşti: Robotul care caută victimele cutremurelor prin dărâmături creat de trei tineri din Pitești

Asemenea „maşinării” sunt folosite pentru misiunile NASA pe Marte, pentru căutarea victimelor după cutremure, prin dărâmături sau în misiuni militare.

Trei elevi de la Piteşti, la cercul de modelism şi robotică de la Palatul Copiilor au meşterit roboţelul. Acesta este  creat să se poată mişca imitând mişcrile unei şopârle şi a fost botezat Quadrapod, pentru că are patru picoare.

Ionuţ Moldovan(17 ani), Mihai Receanu(16 ani) şi Radu Slăvilă(18 ani) şi-au pus mintea la contribuţie pentru a realiza roboţelul. Ideea le-a venit urmărind nişte videoclipuri pe youtube, acestea reprezentând curse între roboţei de acest fel.

S-au gândit care ce le-ar trebui pentru a realiza un prototip de roboţel creat după aceiaşi concepţie precum cei trimişi pe Marte de NASA sau care intră pe sub dărâmături la cutremure. Desigur că şi profesorul lor, Dan Slăvilă, le-a dat câte o mână de ajutor şi i-a ghidat în realizarea prototipului. „Am lucrat cam trei luni la el, în total a fost nevoie de cam 120 de ore de muncă. Conceptul este cam acelaşi cu roboţii folosiţi de NASA sau cei utilizaţi în cazul unor cataclisme, dar şi de către armată pentru a detecta minele sau pentru a testa un anumit teren”, spune Ionuţ Moldovan, care şi-a făcut foarte bine documentarea.

Făcut din componente recondiţionate
Desigur că Ionuţ şi colegii lui nu aveau prea mulţi bani la dispoziţie pentru a-şi realiza „jucăria” mult dorită, aşa că au folosit orice material sau componentă recondiţionată pe care au găsit-o. Cel mai mult au muncit şa soft, cel care a costat cel mai mult. În total, roboţelul i-a costat cam 150 de euro. „Noi nu avem bani să facem cum am vrea. Am făcut din ce am avut sau am găsit”, spune Ionuţ. „Fiecare picior are două grade de libertate, adică două articulaţii, aproape ca o şopârlă, pentru asta am încercat să imităm”, spune Mihai, unul dintre colegii lui Ionuţ. Acest tip de roboţel este cel mai avansat tip construit în regim de hobby. Desigur că prototipul poate fi îmbunătăţit, se pot adăuga tot felul de senzori, de materiale, poate fi creat la alte dimensiuni. „Quadrapodul nostru percepe anumite zone sau modificările spaţului pe unde se deplasează, iar senzorul se bazează pe felul cum suprafeşele reflectă lumina. Mai exact, dacă merge pe masă, nu o să cadă niciodată pentru că simte marginile şi schimbă direcţia”, spune Ionuţ.

Quadrapodul este compus dintr-un senzor de proximitate, are un acumulator micuţ care îl alimentează, softul şi picioruşele din fibră optică. Mai are nevoie de senzori şi îmbunătăţiri. Pe parcursul realizării lui a cunoscut mai multe etape. „Înainte de acest model, a existat altul care apoi a fost modificat şi mult îmbunătăţit până când am ajuns la acesta.”, spune Mihai, unul dintre cei care l-au ajutat pe Ionuţ, cel care a ţinut să facă această „jucărie” ieşită din comun.