Produsele meşterilor populari sufocate de kitschuri

 Cei care trec prin judeţul nostru şi vor să plece acasă cu un obiect tradiţional care să le aminteacă de plaiurile argeşene, au de căutat, pentru că-n magazinele de profi, obiectele de artizanat n-au loc de kitschuri. Singurul punct din judeţ care merită denumirea de artizanat este la Muzeul Goleşti.

Popasul de la Deduleşti este, pentru cei care străbat DN7 Piteşti-Râmnicu Vâlcea , ultima oprire, în Argeş. Prilej de a înfuleca celebrii mici ... uriaşi care au consacrat zona şi de a căsca gura pe la tarabele amplasate de o parte şi a de alta a drumului. Magazinul de artizanat cocoţat deasupra comercianţilor de fructe şi legume ar  trebui să fie pentru turistul care a trecut prin Argeş şansa de a lua cu el un obiect cât de mic care să-i amintească de aceste locuri. Realitatea este că prosoapele cu Steaua, cu Spiderman sau cu maşini străine, jucăriile chinezeşti, feţele de masă desenate, nu brodate ori fustele şi bluzele de duzină care imită iile tradiţionale, ca multe alte produse care n-au nimic de-aface cu artizanatul, îi descurajează pe iubitorii de artă populară. Cu o aşa privelişte, turiştii nici nu se mai sinchisesc să urce treptele  spre magazin. 

“ Magneţii şi jucăriile se vând cel mai bine! Vede copilul, cere şi plânge până-i cumpără părinţii un flecuşteţ. Aducem şi noi ce se caută. Produsele tradiţionale nu se mai vând cum se vindeau odată!”,  se vaită stereotipic vânzătoarea care, întrebată de obiecte tradiţionale, arată spre coşurile cu bastoane sau mături şi spre cutia cu obiecte prăfuite: câteva ulcele şi străchini de lut inscripţionate, vreo zece coşuleţe de nuiele şi câţiva  Dracula  mici, din ceramică.

Produse cu adevărat de artizant găseşti la Goleşti

Trist e că  în majoritatea magazinelor de artizanat, produsele meşterilor populari nu mai au  loc de kitschurile care-ţi iau ochii. Majoritatea meşterilor populari din Argeş îşi lasă produsele la Muzeul Goleşti, pentru comercializare, sau încheie contracte cu firmele care vând astfel de obicte on-line.

 “Mie, aşa-zişii comercianţi de artizanat mi-au spus că sunt prea scumpe şi nu se vând.  Preţul acestor produse, pe care noi, meşterii populari, le realizăm, nici măcar nu înglobează întreg efortul nostru. Pe mine, una,  mă dezgustă.Este doar o scuză a lor de a alege să vândă produse urîte dar ieftine. Pentru mine nu contrează atât de mult partea materială ci mă bucură să văd că oamenii sunt interesaţi de produsele noastre. Păcat că n-au de unde să le cumpere. Mai degrabă am vândut păpuşi tradiţionale şi împletituri prin Muzeul Goleşti decât prin magazine astea de artizanat. Am fost contactată  chiar şi de comercianţi on-line”, spune Elena Nencov, meşter popular.

 “Din păcate, nu există o modalitate de selecţie a celor care pot aproba vânzarea de produse sub denumirea de Artizanat. Primăriile din Argeş dau undă verde oricărui comerciant, fără a cere măcar sfatul unui specialist. Acest lucru n-ar trebui să se întâmple fără acordul Comisiei de atestare a meşterilor populari de pe lângă Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea  Culturii Tradiţionale. Noi le-am oferit meşterilor populari din Argeş posibilitatea să-şi expună obiectele, spre vânzare, la Muzeul Goleşti. Piesele sunt luate în custodie şi, pe măsură  ce sunt vândute, trimitem banii artiştilor populari”, explică Filofteea Pally, directorul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti,  membră a  Comisiei de atestare a meştrilor populari de pe lângă CJCPCT Argeş.