Portret: Denis Grigorescu, scriitorul piteştean premiat la Gaudeamus

Denis Grigorescu

Romanul său de debut, "Criminali în paralel", a fost premiantul concursului de manuscrise organizat de primul club al scriitorilor de cărţi poliţiste. Denis spune că un articol din ziarul “Adevărul” l-a determinat să se înscrie în competiţie.

Denis Grigorescu este fascinat de lumea literelor. Încă de mic i-a plăcut să citească şi să scrie, iar acum culege roadele pasiunii şi muncii sale. La târgul de carte Gaudeamus 2010, lui i-a fost înmânat premiul Romanian Crime Writers Club pentru cel mai bun roman trimis la concursul de manuscrise. Piteşteanul nostru are o poveste foarte interesantă când vine vorba despre cum a luat naştere cartea “Criminali în paralel”.

Povestea pantofilor siclam

 “În 2009, veneam într-o zi acasă de la job şi am găsit chiar în faţa blocului o pereche de pantofi siclam cu toc. Am urcat repede acasă, am luat aparatul foto, i-am pozat şi imediat mi-au venit în minte câteva idei criminale. Încet-încet, am început să conturez capitolele, mi-am făcut fişe de personaje”, povesteşte tânărul scriitor. Pe moment, el a abandonat proiectul până când, pe 10 august, anul acesta, a descoperit un articol în ziarul “Adevărul” din care a aflat că scriitorii de romane poliţiste au înfiinţat un club şi sunt în căutarea unor noi talente. Patru zile mai târziu s-a pus serios pe treabă, termenul limită de predare a manuscrisului fiind 15 octombrie. “Poate că dacă nu era articolul din Adevărul, nici azi nu aş fi scris romanul, dar aşa l-am terminat într-o lună şi jumătate”, spune autorul.

Talentul său înnăscut şi lustruit în anii de presă, petrecuţi în redacţia unui cotidian local, a avut un cuvânt hotărâtor de spus în decizia juriului, aşa că, din cele 12 manuscrise depuse, al său a fost cel mai apreciat.

“Dintotdeauna mi-au plăcut concursurile, şi, mai ales, victoriile. Premiul oferit de Crime Scene Publishing şi Romanian Crime Writers Club mă motivează în continuare să scriu şi alte cărţi, să câştig şi alte premii”, spune el.

Un scriitor la Hollywood

Fire perseverentă, perfecţionistă şi ambiţioasă, Denis a făcut performanţă în domeniile care l-au atras. În octombrie 1992 a obţinut premiul societăţii Junimea pentru proză scurtă; martie 1995 - menţiune la olimpiada naţională de franceză, Timişoara; în noiembrie 1995 - premiul I la concursul naţional de cultură generală Lumea Romanică, Iaşi; ianuarie 2000 - premiul Dan Giurea pentru gazetărie; octombrie 2004 – acreditat şi participant la reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările NATO de la Poiana Braşov; februarie 2007 – acreditat şi participant la reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările NATO de la Sevilla.

Dar, după cum el însuşi afirmă, pentru Denis anul paradoxurilor a fost de departe, 2010. A reuşit să câştige un concurs organizat de Europa Fm şi TCM. Tot ce a făcut a fost să răspundă la două întrebări: 1.Care film crezi că va câştiga cele mai multe Premii Oscar anul acesta? Şi 2. De ce meriţi să mergi la Hollywood pentru prima ediţie a TCM Classic Film Festival? Primul răspuns corect şi cel de-al doilea sincer, venit din inimă, i-au asigurat zborul către unul dintre oraşele sale de vis. Printre atâtea realizări şi succese, un ghinion avea să vină pentru el în urmă cu câteva săptămâni: în urma disponibilizărilor care s-au făcut la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş el şi-a pierdut locul de muncă.

PROFIL:

Născut. La 15 decembrie 1976, în Piteşti
Studii. Universitatea din Piteşti, Facultatea de Litere şi Istorie, secţia Franceză - Engleză (Licenţiat în Litere)
Familie. Căsătorit cu Carmen

Ce îi place. “Îmi plac enorm călătoriile, ţin foarte mult la grupul meu de prieteni care au un simţ acut al distracţiei de calitate, îmi place să citesc, să colecţionez cărţi de vizită (am vreo 400), îmi place să trăiesc viaţa şi să aduc cât mai multe bucurii celor dragi”

Ce nu îi place. “Nu îmi plac fariseii şi ingraţii”.

Întrebări şi răspunsuri.

De când dragostea ta pentru cărţi?

De mic copil. Îmi amintesc că în clasa a patra am citit, într-o zi, vreo 300 şi ceva de pagini din romanul “Potopul” al lui Henryk Sienkiewicz. Pasiunea asta e şi moştenire genetică de la mama mea Honoria, care are şi ea în lucru o carte-jurnal. Cărţile sunt o bucurie continuă. Dacă aş fi fost miliardar, cred că mi-aş fi luat vreo 2000-3000 de cărţi de la Gaudeamus.

Cum te-ai simţit când ţi-ai văzut cartea la Gaudeamus?

Ziua de sâmbătă, 20 noiembrie, a fost una de ţinut minte pe termen nelimitat. Am plecat la drum spre Capitală înainte de prânz cu soţia mea Carmen şi cu bunul meu prieten Mihai. Când am ajuns la standul Crime Scene Publishing  şi mi-am văzut cartea tipărită am rămas câteva clipe fără cuvinte, incapabil de vreo reacţie. Primul meu “copil” literar era acolo, lângă cărţile unor autori consacraţi. Da, era chiar el, romanul meu poliţist, publicat şi premiat.