Piteşti: Muzeul Judeţean clădit din piatră de acum 60 de milioane de ani

Faţada clădirii vechi a Muzeului Judeţean Argeş, stălpii de susţinere şi scările sunt toate construite din piatră de Albeşti, locul unde esra exploatată cu ani în urmă cea mai frumoasă piatră pentru diverse construcţii.

Fosile ale unor vietăţi care au trăit acum 60 de milioane de ani pot fi văzute şi acum, „prinse" în piatra din care au fostşlefuite treptele instituţiei.

Multe dintre clădirile vechi din Argeş au fost lucrate folosind acest tip de piatră, „extrasă" din cariera de la Albeşti de Muscel. Mausoleul de la Mateiaşi, Castrul Roman Jidava şi Clădirea fostei Prefecturi din Piteşti sunt doar câteva exemple.

Fosile în treptele Muzeului Judeţean

Clădirea Muzeului Judeţean Argeş, aripa veche a fost ridicată în 1899, după planurile arhitectului Dumitru Maimarolu, fiind folosită piatra de alveşti, iar pentru îmbinări lemnul. „Şi acum, când trece câte un camion mai greu pe stradă, se resimt vibraţiile în clădire şi asta pentru că între etaje, s-a folosit lemnul. Acestea erau materialele de contrucţie la acea perioadă.", spune directorul adjunct al instituţiei.

Apreciată pentru frumuseţea ei, această piatră era folosită şi pentru a realiza statui, monumente şsau cruci. Destul de rezistentă în timp, piatra s-a format acum aproximativ 60 de milioane de ani, atunci când în locul munţilor din zona de nord a judeţului Argeş exista de fapt o mare. „Dovezile evoluţiei geologice se păstrează şi acum şi sunt vizibile chiar pe treptele Muzeului Judeţean Argeş. Există câteva fosile de căluţi de mare şi alte vietăţi marine, al căror schelet s-a păstrat în piatră", spune Dragoş Măndiţă, directorul adjunct al Muzeului.

Scheletele micilor vietăţi care acum 60 de milioane de ani trăiau în mare s-au conservat perfect, treptele instituţiei devenind astfel un fel de exponat în sine.

Cariera de la Albeşti închisă

Albeşti de Muscel este o localitate unde tradiţia cioplitorilor în piatră aproape a dispărut. Localitatea este cunoscută şi datorită carierei de piatră de unde se exploata materia primă pentru multe construcţii ridicate de-a lungul timpului. Acum, cariera este închisă, iar meşterii pietrari aproape că au dispărut. O lungă perioadă de timp, piatra carierei de aici a însemnat o bază serioasă a economiei câmpulungene. Ruinele castrului roman Jidava din apropiere probează că piatra albeştenilor se folosea încă din acele vremuri. Măiestria  cioplitorilor din zonă a fost folosită împreună cu piatra lor, şi de legendarul Negru Vdă la construirea mânăstirii care-i poartă numele. Din această zonă au descins şi s-au afirmat sculptorii Dimitrie Mirea, Dimitrie Măţăoanu, Constantin Baraschi şi arhitectul Andrei Berechet. Din piatră de Câmpulung şi-a dăltuit şi Brâncuşi scaunele din complexul său de la Târgu Jiu.