Stiri din Pitesti

Actualul director al Clubului Sportiv Muşcelul Câmpulung este singurul sportiv argeşean medaliat vreodată la jocurile olimpice. După ce şi-a atârnat mănuşile în cui, a lucrat ca electrocian la Uzina ARO.

Mircea Fulger figurează la loc de cinste în topul celor mai valoroşi sportivi pe care i-a dat de-a lungul timpului sportul argeşean. Este singurul sportiv din judeţ care a urcat vreodată pe podium la jocurile olimpice. Se întâmpla la Olimpiada de la Los Angeles, din 1984, când a obţinut medalia de bronz la box. „A fost cel mai frumos moment al carierei. Atunci am simţit că nu am muncit în zadar atâţia ani în sala de antrenament”, îşi aminteşte cel poreclit „Fulgerică”, datorită upercuturul de dreapta năprasnic, cu care şi-a doborât sute de adversari în ring.

S-a apucat de box după ce a „încasat-o” de la un coleg

 De box s-a apucat după ce a „încasat-o” la şcoală de la un coleg de clasă. „ Eram în clasa a treia când şeful clasei m-am bătut crunt şeful clasei. M-a durut foarte tare, mai ales că la incident a au asistat majoritatea colegilor. Aşa m-am decis să mă apuc de box, ca să mă pot apăra în viaţă de cei care mă atacă”, povesteşte Mircea Fulger. Avea 14 ani când a intrat pentru prima dată într-o sală de box. A intrat la Liceul Industrial Electrotehnic din Câmpulung, iar după cursuri se lupta cu sacul de box. „ Primul meu antrenor, de altfel şi singurul, a fost Cristian Panaintescu, un om deosebit de la care am avut multe de învăţat. Lui îi datorez totul”, spune Mircea Fulger. După un an şi jumătate de bat din braţe pe ring, Mircea Fulger şi-a trecut în cont prima medalie: bronz la campionatul naţional de juniori. Au urmat apoi, tot la juniori, alte medalii de argint şi bronz, iar în 1980, când a trecut la seniori a spulberat tot ca i-a ieşit în cale. Trei ani la rând, din 1981 până în 1983, a fost campionul naţional absolut, la categoria 63,5 kilograme. Ulterior a intrat în posesia „centurii de aur” a României, a fost de două ori campiona balcanic, iar apogeul l-a atins la Olimpiada de la Los Angeles. Meciul în care a luptat pentru o medalie a putut fi urmărit la televizor de toată ţara.

După olimpiadă s-a dedicat exclusiv familiei

 „ În primul meci, am învins un suedez, apoi, am eliminat un francez, prin knokout, un tunisian, la puncte, iar în semifinală am boxat cu un thailandez. Am pierdut la puncte, la limită. Trei arbitri l-au dat învingător pe thailandez, iar doi pe mine. Meciul s-a disputat la ora 01.00 noaptea, ora României, şi a fost transmis în direct în ţară, de singurul post de televiziune de pe vremea aceea”, precizează Mircea Fulger. După momentul Los Angeles, Mircea Fulger s-a desis să renunţe la cariera de boxer, la 26 de ani, pentru a se dedica exclusiv familiei. Avea vitrina deja plină cu trofee şi a simţit că nu mai are ce să arate în acest sport. „ Toată lumea a tras de mine să continui pe ringul de box, însă pentru mine a fost un capitol încheaiat. Obţinusem cam tot ce se putea în ring. Am boxar în peste 250 de confruntări, dintre care 60 s-au încheiat prin abandonul adversarului. În ţară nu mai aveam rival şi trebuia să mai aştept încă patru ani ca să particip la o nouă competiţie internaţională importantă. Prea mult, aşcă că am decis să pun familia pe primul plan”, precizează fost mare boxer. După ce a terminat-o cu boxul, Mircea Fulger s-a angajat în Uzina ARO de la Câmplung, unde a lucrat din 1984 până în 1994, ca electronist. Apoi, s-a întors către sport, fiind profesor la Clubul Copiilor din Câmpulung. Din luna mai a anului trecut conduce destinele sportului muşcelean, din postura de director al Clubului Sportiv Muşcelul Câmplung.

Întrebări şi răspunsuri

Câţi bani aţi primit pentru medalia de bronz de la Los Angeles?
Când m-am întors în tară de la olimpiadă, Ministerul Sportului m-a premiat cu 4.000 de lei. În plus, de la Uzina ARO Câmpulung, am primit 7.000 de lei. În total, cam vrei trei salarii la vremea respectivă. Banii s-au dus repede, însă amintirile şi medalia de bronz nu mi le poate lua nimeni. Cu asta am rămas după 12 ani de box la cel mai înalt nivel.

 Aţi avut parte de accidentări urâte ca sportiv?

De-a lungul carierei mele, un singur moment mai delicat am avurt de depăşit. În 1983, am stat departe de ringul de box şase luni. Mi-am rupt piciorul la fotbal, pe trenul stadionului din Câmpulung. M-am recuperat însă destul de repede, drept dovadă că anul următor am luat bronzul la olimpiadă.

Ce-i place

„Cel mai mult îmi place să fac mişcare. De două, chiar de trei ori pe săptămână, ies cu prietenii la un tesnis cu piciorul sau la o miuţă pe terenul stadionului din Câmpulung.”

Ce nu-i place

„ Urăsc minciuna, oamenii perverşi, linguşitorii.. În general, nu-mi plac aomenii cu faţă dublă, care nu au curajul să-ţi spună în faţă ce gândesc”.

Profil: Mircea Fulger
Născut: 26 ianuarie 1959 (comuna Hârseşti- Argeş)
Studii: Facultatea de Educaţei Fizică şi Sport Piteşti
Experienţă: electonist şi profesor de sport
Familie: căsătorit, pe soţie o cheamă Mihaela, şi au împreună o fată pe care o cheamă Alexandra