Piteşti: Vasile Negoescu, părintele cinematografiei din Argeş
0
Vă puteţi imagina un om a cărui muncă implica vizionarea de filme? Pare o meserie uşoară şi frumoasă, dar oare cum ar fi după ce numărul filmelor văzute sare de 400 în câţiva ani!? Un piteştean a trăit această experienţă prin prisma slujbei sale.
Vasile Negoescu este omul care avea privilegiul de a vedea toate filmele noi într-o epocă în care, la anumite premiere, oamenii se călcau în picioare să prindă un bilet la cinema.
Timp de 12 ani, Vasile Negoescu s-a ocupat de organizarea activităţii cinematografiei din Argeş. Mai exact, el primea şi distribuia toate filmele în cinematografele zonale. Totul trebuia minuţios gâbdit pentru că fiecare film trebuia să ajungă în aproape fiecare dintre cele câteva sute de cinematografe din Argeş.
400 de filme vizionate
În peste 10 de ani de activitate ca şef de birou peste toate cinematografele din Argeş, Vasile Negoescu avea, printre altele, sarcina, de a vedea toate filmele noi care apăreau. Fie că era vorba de documentare, filme artistice sau ştiinţifice, înainte de a fi introduse în reţeaua de difuzare, toate filmele erau vizionate de Vasile Negoescu.
„Aveam obligaţia să vedem toate filmele pentru a nu exista limbaj vulgar sau scene violente.”, declară Vasile Negoescu. Astfel, a ajuns să vadă peste 400 de filme şi era unul dintre puţinii norocoşi ai vremii care aveau acces peliculele noi înaintea oricui.
„ Aveam în gestiune 30 de cinematografe pe bandă normală, 212 era săteşti şi aveam şi şase caravane cinematografice. Caravanelele mergeau în toate punctele industriale, fabrici, şantiere şi prezenta filme despre protectţa muncii.
„Am avut în gestiune 600 de filme artistice pe 16 mm şi 700 de filme documentare. Aceste filme erau distribuite în toate cinematografele.”, spune Vasile Negoescu.
„La premiere se călcau oamenii în picioare”
Atunci când la cinema era o premieră străină, mai ales film indian sau american, oamenii veneau în număr foarte mare. Cam la fel se întâmpla şi cu filmele româneşti istorice.
„La filmele indiene sau americane, dar şi la cele româneşti istorice se călcau oamenii în picioare. Se lăsa cu geamuri sparte şi mereu aveam forţe de ordine, poliţişti şi jandarmi, care aveau grijă ”, spune Vasile Negoescu.
L-a adus la Piteşti pe Prunariu
Din an în an, la Piteşti se organizau două festivaluri, unul de film istoric şi altul de film documentar şi ştiinţific. Cele două festivaluri aveau loc alternativ, câte unul pe an. „Eu am înfiinţat aceste festivaluri şi am reuşit să aduc câteva personalităţi la Piteşti. L-am avut pe academicianul Dan Condurache, pe Liviu Petrina şi Corneliu Leu, toţi veniţi la festivalul filmului istoric. La cel ştiinţific l-am adus pe Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român.
Şi actorii români cunoscuţi veneau pe la Piteşti şi aveau întâlnicii cu iubitorii filmului.
„Am organizat un cerc, numit Prietenii filmului, cu întâlniri lunare, unde participanţii vizionau filme de arhivă.Invitam actori români cunoscuţi şi străni, atunci când aveam ocazia. Interesul era mare pentru că veneau actorii din filme celebre ale vremii. Au trecu pe la Piteşti Papaiani, Gheorghe Dinică, Fosşa, Jean Constantin, Virgil Calotescu, Oana Sârbu, Ştefan Bănică jr., Tamara Buciuceanu Botez şi mulţi alţii.”
Permisul de conducere se înmâna la cinema
Şi dacă tot se urmărea ca filmele să aibă şi un rol educativ, nici viitorii şoferi nu scăpau de filmele documentare despre reguli de circulaţie. Numai după ce vedeau filmul, îşi primeau permisul. „cei care primeau pentru rpima dată carnetul de şofer sau care îl preschimbau, erau cehamţi mai întâi la film. Vedeau documentarul despre regulile de criculaţie şi apoi, în sala de la cinema Lumina, le erau înmânate permisele de conducere”, îşi aminteşte Vasile Negoescu.
Ce-i place:
Istoria, cărţile, articolele, emisiunile şi filmele istorice. Fotbalul, drumeţiile şi călătoriile. Îmi plac revistele de ştiinţă.
Ce nu-i place:
Tendinţa unor oameni de a se îmbogăţi fără just temei. Comportamentul patronului român faţă de angajat, la modul generic.
Întrebări şi răspunsuri
Cum aţi ajuns să aveţi ca domeniu de activitate cinematografia?
De la UTC m-am angajat la Întreprinderea Cinematografică Argeş, unde, iniţial, am fot consilier juridic. Îndeplineam şi sarcini de inspector de personal. În momentul în care m-am angajat eu acolo, posturile erau blocate şi nu au putut lua decât un singur om pentru ambele sarcini, iar eu aveam calificarea necesară pentru a mă de scurca în ambele posturi.
Câte filme aţi vizionat din postura pe care aţi avut-o?
Trebuie să fi fost peste 400 de filme. Când am ajuns şef de birou la respectiva instituţie cinematografică, aveam obligaţia de a viziona toate filmele noi, indiferent că erau artistice sau documentare. Eu trebuia să le vizionez şi apoi să le programez spre a fi distribuite publicului în toate cinematografele din judeţ. Pe atunci erau sute şi majoritatea au fost desfiinţate.
Profil: 12 noiembrie 1946, Coşeşti, judeţul Argeş
Studii: Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti, secţiile juridică şi administrativă
Experienţă: 1981 şi 1993 angajat în cadrul Întreprinderii Cinematografice a Judeţului Argeş, 1994-1996-şef birou senatorial, 1997-2009-Director Executiv la Consiliul Judeţean Argeş
Stare civilă: văduv, are doi băieţi
Se încarcă comentariile...
