Piteşti: Gheorghe Mușat a făcut 12 ani de închisoare în 16 temnițe comuniste
0
Gheorghe Mușat este singurul piteștean încă în viață care a executat o pedeapsă de 12 ani în închisorile comuniste.
Încă din primii ani de studeție a fost aruncat în închisoare, primind inițial, o pedeapsă de 20 de ani pentru „implicare într-o organizație subversivă, revoluționară, paramilitară împotriva regimului comunist.
A trecut prin 16 închisori
Ghreorghe Muşat era student la Agronomie în Craiova atunci când a fost pentru prima dată arestat pentru că era implicat într-o aşa-zisă organizaţie a Tineretului Naţional Ţărănesc. Iniţial a stat închis nouă luni, după care a fost eliberat şi din nou arestat. De această dată a primit o pedeapsă crâncenă: 20 de ani de temniţă grea. Se întâmpla în anul 1951.
„Eu am primit 20 de ani pentru implicarea mea într-o oragnizaţie care lupta împotriva sitemului comunist. Unul dintre colegii mei, Tăbăcaru îl cehma, avea legături ccu Arsenescu şi cu partizanii din munţi. El a fost condamnat la 25 de ani de închisoare.”, îşi aminteşte Gheorghe Muşat.
De-a lungul perioadei de detenţie a trecut prin 16 închisori, printre care Gherla, Pitești, Craiova, Jilava, Văcărești, colonille Baia Asprie, Baia Cavnicu şi Balta Brăilei. A muncit patru ani la minele de plumb, alţi patru la stuf şi canale în Balta Brăilei, şi încă patru a stat închis în celulă.
Viaţa de sub pământ
În cei patru ani cât a lucrat ca deţinut în minele de plumb, Gheorghe Muşat şi ceikakţi întemniţaţi pentru crime împotriva regimului comunist munceau câte 12 ore pe zi. Ca hrană primeau o bucată de pâine cu o bucată de marmeladă şi încă una de slănină sărată. Apa de ăut era cea care se scurgea din ţevile din mină, rugintă şi aproape fiartă. Cine nu îndeplinea norma, era aruncat în ccarceră timp de 12 ore şi apoi era scos şi băgat direct la muncă.
„Carcera era o colivie 40 pe 40 de cm, îmremujită cu sârmă ghimpată. Intrai acolo câte 12 ore dacă nu-ți făceai treaba.În carceră nu puteai nici să te lași pe vine. După cele 12 ore în carceră intrai direct la muncă, în mină.”, spune Gheorghe Muşat.
Mai bine de o lună în greva foamei
În 1958 începuseră mișcările anticomuniste în Ungaria și deţinuţii de la mina de plumb au făcut greva foamei. Printrei ei se afla şi Ghoerghe Muşat. Cereau condiţii mai bune de detenţie, posinilitatea de a primi pachete şi scrisori de la cei de acasă şi vorbitoare, astfel încât rudele să poată veni să-i vadă.
„Am stat 33 de zile în greva foamei. Am fost 15 tineri care am rezistat atât de mult. După 10 zile ne-au băgat iar în mină.”, spune Gheorghe Muşat.
Slujba de Paşte, în adâncurile minei
Pentru că era noaptea învierii, deţin uţii care erau în tură la mină au pus la cale să facă slujba sub pământ. S-au înţeles să realizeze norma de muncă până la 12 noaptea şi apoi, cei 20 de preoţi întemniţaţi şi ei, să ţină slujba sub pământ. Cei mai pricepuţi pictaseră pe pereţii minei, cu cărbune, chipuri de sfinţi. Iisus şi fecioara Maria.
„Ne-am strâns toţi care eram coborâţi în mină şi am ascultat cuvântul lui Dumnezeu. A fost o slujbă nemai pomenită”, îşi aminteşte Gheorghe Muşat una dintre nopţile de Înviere petrecute în temnită. A doua zi de dimineaţă, când au ieşit cu toţii de sub pământ, gardienii i-au băgat la carceră, timp de zece zile, toţi preoţii care ţinuseră slujba.
„Meniul” din închisoare
Fie că era vorba de închisoare în celulă, de muncă grea la mină sau la stuf sau de muncă la canal, deţinuţii primeau mâncare numai pentru a supravieţui, uneori nici atât. Gheorghe Muşat îşi aminteşte care i-a fost hrana de zi cu zi, timp de 12 ani. Mult timp a mâncat „supă de nailon”, cum îi spuneau deţinuţii supei primite în închisoare, făcută mai mult din apă fiartă. La mină primea un colţ de pâine cu o bucăţică de marmeladă şi una de slană sărată, care accentua şi mai mult senzaţia de sete. La Craiova a mâncat chiar şi fân cosit, iar la Brăila a fost cea mai mare foamete.
„La Craiova mâncam fân cosit. Deţinuţii de drept comun erau duşi la coasă şi când veneau cu fânul, din el ne făceau şi nouă fiertura. La Balta Brăilei a fost foamete mare. S-au mâncat şerpi, proaşte, rădăcini de papupurăm dovleci, Păşteam ca vitele”, spune Gheorghe Muşat.
Viaţa de după închisoare
Gheorghe Muşat a fost eliberat în 1963, după ce a ispăşi 12 ani din cei 20 pe care credea, iniţial că îi primise ca pedeapsă. „Am aflat târziu că, de fapt, primisem 15, dar nu m-am aşteptat niciodată că voi face atât de mult. Între timp, ai mei au făcut recurs şi eu nu am ştiut. Mi-a scăzut pedeapsa la 12, şi 12 a, şi făcut.”, spune fostul deţinut politic.
După ce a fost eliberat, a fost plasat la diverse locuri de muncă. Între timp, Securitatea îi făcea „oferte” de a-l ajuta, în schimbul unei colaborări cu ei. I-a refuzat de fiecare dată şi tocmai de aceea, abia după mulţi ani a reuşit să găsească un loc de muncă mai bun.Abia în 1966 s-a înscrie la Academia de Studii Economica, le Bucureşti.
„Mă trimiteau unde era munca mai grea. După mult timp, m-am angajat la SMT Bradu şi de acolo mă trimiteau pe la diverse unităţi unde era mai dificil. Niciodată nu m-am opus, dar nici nu am vrut să colaborez cu ei, cu Securitatea. Mă umrăreau mereu. Îmi spuneau că eu sunt ca un TBC-ist, nu am cum să mă vindec şi de aceea mă vor supraveghea permanent”, spune Gheorghe Muşat.
Întrebări și răspunsuri
Cum ați descrie democrația de astăzi?
Singurul lucru pe care l-am câștigat este faptul că eu pot să vorbesc azi, aici, cu dumneavoastră, și nu vine nimeni să ne ia. Este singurul lucru pe care l-am câștigat.
Toți cei care au fost închiși la Pitești au trecut prin reeducare?
Nu toți cei închiși la Pitești au trecut prin procedeul de reeducare.Reeducare au făcut legionarii, în special, dar printre ei luat și pe alții care nu făceau parte din organizații legionare. Eu am avut norocul să nu trec prin reeducare, pentru că am fost închis la Craiova.
Ce-i place:
Ascult știrile, îmi place să fiu la curent cu informația. Mă edific din ziare, unul central și unul local. Nu-mi scapă nimic din informațiile sociale și politice. Îmi place muzica populară.
Ce nu-i place:
Nu-mi plac tinerii care nu mai respectă bătrânii. Vorbesc și de tinerii educați care nu repectă ce au făcut bătrânii. Perversitatea, faptul că se încurajează mafia, peste tot, chiar și la fețele bisericești.
Profil
Născut: Călinești, 1930, 26 iulie, părinți agricultori, îi făcuseră așția chiaburi.
Tata a fost din neam în neam național țărănist. Bunicul său a fost primar în timpul țărănismului. Eu am fost curpins de două idei, creștin ortodoxia și creștin-democrația. Acum nu vreau să mai intru în politica pentru că eu nu sunt făcut creștin-țărănist, ci sunt născut astfel.
Studii: Academia de Studii Economice la București
Experiență: 23 de ani contabil șef
Stare civilă: Văduv, un băiat inginer și economist
Se încarcă comentariile...
