Fondurile europene, un mister pentru primarii argeșeni

Majoritatea comunelor  afectate de inundaţii au făcut reparaţii cu bani din bugetele locale.Din cele 18 localităţi declarate eligibile ca să primească fonduri europene pentru repararea drumurilor, podurilor şi podeţelor afectate de inundaţiile din 2010, doar 6 au depus dosare pentru accesarea finanţărilor.

 La sfârșitul lunii trecute, prefectul de Argeș, Gheorghe Davidescu, făcea un bilanț al primăriilor  care au depus proiecte pentru accesarea  de fonduri europene  pentru refacerea drumurilor şi podurilor comunale avariate de inundațiile din 2010,  Din cele 26 de localități afectate, doar 18 au fost declarate eligibile să acceseze bani europeni  pentru reparații, conform submăsurii 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Condiţia a fost ca aceste localităţi să nu aibă deja în implementare un proiect similar. Este vorba de comunele Băbana, Băiculeşti, Brăduleţ, Bughea de Sus, Corbi, Cuca, Hârtieşti, Mălureni, Mihăeşti, Mioarele, Muşăteşti, Nucşoara, Poienarii de Muscel, Steoeneşti, Vlădeşti, Dâmbovicioara, Mozăceni şi Schitu-Goleşti.
Numai că din cele 18 localităţi apte să primească bani europeni, doar 6 ( Brăduleţ, Băiculeşti, Corbi, Mioarele, Mălureni şi Poienarii de Muscel) s-au “obosit”, până la 31iulie (când a expirat termenul), să solicite Instituţiei Prefectului avizele necesare depunerii cererii de finanţare.

“Stăm mai mult să ne văităm, iar când avem posibilitatea şi cadrul legal să realizăm ceva, nu ne obosim nici să facem proiecte.”, concluzionează Gheorghe Davidescu, prefectul judeţului Argeş.
 
De ce n-au accesat primarii fonduri europene?

E drept că o parte dintre cele 12 localităţi dezinteresate de accesarea banilor europeni n-au avut decât câţiva metri de drum afectaţi de inundaţii sau alunecări de teren, însă sunt şi localităţi în care primarii au ales să facă reparaţiile pe cont propriu.

„În urma inundațiilor de anul trecut ne-au fost afectate: un pod, șase podețe și patru kilometri de drum. Toate au fost reparate cu fonduri proprii pentru că o speranță în fondurile europene nu ne puteam pune. Am fi dat o grămadă de bani de pomană, pentru că, oricum, demersul ne-ar fi fost respins în cele din urmă, din cauza faptului că avem niște proiecte, pe parte de canalizare, nerealizate. E adevărat că ceea ce am făcut n-a fost o reabilitare, ci doar o reparaţie.”, explică primarul comunei Nucşoara, Cornel Berevoianu.

Cu alte cuvinte, la Nucşoara s-a făcut o cârpeală care va ţine fix până la următoarea viitură.

La Mihăeşti, de vină a fost ...evaluarea pagubelor

Primarul Comunei Mihăeşti, Gheorghe Matei, contestă modul în care s-a făcut evaluarea pagubelor inundaţiilor din 2010.
“Din 4 kilometri de drum afectaţi, ISU ne-a luat în calcul doar 0,1 km. Nu puteam face proiect pentru 100 de metri de drum, chiar dacă mai aveam avariate două poduri şi două podeţe, pentru că am fi pierdut la punctaj şi am fi dat degeaba banii. În plus, diferenţa de drum am fi reparat-o tot pe banii noştri. Aşa că am reparat drumul, iar podeţele le-am consolidat cu sprijin de la Consiliul Judeţean. Mai rămân de reparat podul de peste râul Târgului şi cel de peste pârâul Drăghici.”, spune edilul de la Mihăeşti.

De un an, traficul rutier pe podul de peste Râul Târgului, fisurat la jumătate, a fost restricţionat pentru vehiculele de mare tonaj, însă nimeni nu poate garanta că podul nu va cădea şi sub tonaje mai mici, iar şanse de reparaţii nu se mai întrevăd pentru următorii doi ani.

Mai bine cu sponsori

La Bughea de Sus, primarul n-a luat fonduri europene pentru că a găsit sponsori.
“Proiectul de reabilitare făcea vreo 10.000 de euro. Riscul era mare să nu fie promovat, pentru că, atunci când e vorba de fonduri europene, nu ştii la ce să te aştepţi. Aşa că ne-am apucat să remediem problemele, din sponsorizări sau din alte surse, că nu puteam sta cu cei peste 3 km de drum blocaţi.”,  explică Nicolae Pepenel, primarul Comunei Bughea de Sus.

Alţi edili au considerat că fondurile pe care urmau să le primească ar fi fost mai mici decât costurile cu proiectul.
“Pe noi proiectul ne-ar fi costat 200.000 lei, mai mult decât ne-au costat reparațiile propriu-zise la câteva din punctele afectate de inundaţii sau alunecări de teren,”, spune, Mircea Păuna, edilul şef de la Muşăteşti.