Florin Savu face ţeapa lui Vlad Ţepeş.

Tâmplarul Muzeului Judeţean lucrează de zor în această perioadă pentru a realiza mai multe obiecte de tortură care vor fi expuse la Cetatea Poienari

Florin Savu lucrează de peste 30 de ani ca tâmplar. A îmbrăţişat această meserie de tânăr fiindcă i-a plăcut să dea formă lemnului, iar din mâinile sale să iasă obiecte care să fie utile oamenilor şi să le stârnească admiraţia. După ce a terminat 11 clase, argeşeanul s-a angajat în 1976 în oraşul la un atelier Costeşti, iar apoi a lucrat la fabrica de butoaie de pe strada Crinului, din Piteşti. După o perioadă în care a deprins tainele modelării lemnului, Florin Savu s-a mutat la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului, unde a lucrat la fabricarea mobilei pentru export. Aici lucra zi de zi la piese de mobilier, de la dormitoare, bucătării, până la mobilă de sufragerie, care apoi era ambalată şi vândută la export.

“Am învăţat meserie pe parcurs, din şcoală, la butoaie, mobilă şi pe urmă am venit aici, la Muzeu. Meseria de tâmplar mi-a plăcut cel mai mult şi am deprins-o repede. LA CPL lucram în flux, pe bandă. Aveam fiecare punctul lui de lucru, pe maşină, pe freză, la avrig.”, povesteşte meşterul.

De şase ani este tâmplarul muzeului
De aproximativ şase ani argeşeanul lucrează ca tâmplar la Muzeul Judeţean Argeş. Aici a realizat de la lucrări de tâmplărie, până la cofraje, vitrine, corpuri şi piese de mobilier pentru muzeu sau a montat băncuţele de la Cetatea Poienari. Unde a fost nevoie de el, acolo a lucrat cu drag.

Acum munceşte de zor, în fiecare zi, la realizarea unui proiect măreţ. Florin Savu va realize din lemn mai multe obiecte de tortură representative pentru perioada domnitorului Vlad Ţepeş. Acestea vor fi montate pe o platformă, la Cetatea Poienari, unde, din primăvară, vor putea fi admirate de turişti.

“Să lucrez la obiectele de tortură de la Poienari nu a fost dificil. Ghilotina am terminat-o în două zile, iar la ţeapă, care este din lemn de brad şi are patru metri lungime, am lucrat tot două zile. Mai am de făcut încă o ţeapă, de cinci metri lungime. Lucrez după schiţe pentru a-mi fi mai uşor”, spune tâmplarul.

O meserie prăfuită
Florin Savu va realiza, pe rând, o ghilotină, două ţepe în care vor fi montate două manechine, pentru a ilustra mai bine acest procedeu de tortură, o spânzurătoare şi doi butuci de lemn cu câte o secure fiecare, pe care erau decapitaţi duşmanii domnitorului.

Meseria pe care o practică bărbatul este una dificilă pentru că mediul în care lucrează este întotdeauna plin de praf. Cu toate acestea, atelierul de la subsolul muzeului este întotdeauna plin cu obiecte lucrate de el, iar bărbatul meştereşte încontinuu, ba la o ramă pentru un tablou cu Liviu Rebreanu, ba la un cuier sau la o vitrină în care să fie expuse piesele de muzeu.

Profil
Născut: 2 iunie 1958, comuna Suseni
Studii: Şcoala profesională, la Piteşti
Experienţă profesională: De peste 30 de ani lucrează ca tâmplar şi dulgher
Familie: Este căsătorit şi are două fete, Dana şi Nicoleta, de 24 şi 22 de ani şi un băiat, Alex, de 20 de ani

Ce-i place: Îmi plac toate muncile care se practică la ţară şi lucrez cu plăcere în grădină. Îmi place să sap, să îngrijesc grădina, să curăţ pomii. Muncesc la orice, nu ţin cont, să-mi ocup timpul.
Ce nu-i place: Nu-mi plac minciuna şi alte defecte umane cum ar fi răutatea, ipocrizia. 

Întrebări şi răspunsuri:
Lucraţi piese de mobilier şi acasă?
“Nu, acasă nu lucrez pentru că nu am o maşină de precizie cu care să tai. Mai fac finisaje din când în când, mai cioplesc un lemn, mai asamblez un dulap, dar mobilă nu fac.”

Sunteţi de acord cu metodele de tortură folosite de Vlad Ţepeş?
“Îi trăgea prin ţeapă pe bieţii oameni, îi tortura în fel şi chip să spună adevărul, îi ţinea în jug. Nu sunt de acord, dar acum dacă mă pun la serviciu să fac obiectele astea de tortură, ce să fac”, spune tâmplarul