EXCLUSIVITATE: Femeia care salvează copiii transformaţi in sclavi sexuali, numită "Europeanul Anului 2010"

„Europeanul Anului 2010“ este o româncă! Iana Matei, preşedintele organizaţiei „Reaching Out“, a primit titlul după ce a primit votul celor 19 redactori-şefi ai revistelor Reader’s Digest. Piteşteanca primeşte acest titlu pentru lupta sa neobosită împotriva prostituţiei juvenile. Până acum, Iana Matei a salvat 420 de victime din ghearele traficanţilor de carne vie.

De la o adresă secretă din Piteşti, voluntarii organizaţiei „Reaching Out" salvează vieţile copiilor care cad victime traficanţilor de fiinţe umane. În fruntea lor este Iana Matei (50 de ani), preşedinta şi fondatoarea organizaţiei, care şi-a dedicat şi chiar riscat viaţa pentru salvarea acestor copii. Mică de statură, blondă şi ochi albaşti, pare aproape inofensivă. Asta până când, forţată de situaţie, luptă la propriu şi la figurat ca să le salveze pe copilele - sclave din ghearele traficanţilor.

În 11 ani de când a înfiinţat organizaţia de la Piteşti, Iana a readus la o viaţă normală 420 de victime. Au ajuns la ea fie aduse de Poliţie sau de alte organizaţii umanitare, fie pur şi simplu Iana Matei le-a luat de pe stradă, le-a luat în maşină şi le-a dus la adăpost. Cu majoritatea lor - care au acum studii, locuri de muncă şi familii normale-, Iana Matei ţine încă legătura.

Pentru lupta ei neobosită împotriva, poate, celei mai cumplite forme de sclavie modernă, juriul format din cei 19 editori europeni ai revistei Reader’s Digest a desemnat-o pe Iana - „Europeanul Anului 2010”. Premiul i-a fost înmânat azi-dimineaţă, la Bucureşti, la ora 11.00.

Pentru prima dată premiantul este român
În cei 15 ani de tradiţie de când se acordă această distincţie, este pentru prima dată când laureatul este un român!
„Este foarte important că o revistă de talie mondială recunoaşte că traficul de fiinţe umane şi exploatarea femeilor reprezintă probleme importante. Mă simt onorată să accept această distincţie“, a declarat Iana Matei.

„În România, în ultimii ani au fost aproape 200 de persoane condamnate anual pentru infracţiunile de trafic de persoane, inclusiv trafic de minori. Pe de altă parte, există o tendinţă de scădere semnificativă a numărului de victime traficate şi exploatate, precum şi a cazurilor descoperite, ca efect al aplicării politicilor publice şi al eficienţei cooperării interinstituţionale (naţionale şi internaţionale) în domeniul combaterii, dar şi prin efortul unor oameni cum este doamna Iana Matei“, a spus Simona David, purtător de cuvânt al Ministerului Justiţiei.

Din Hunedoara, în Piteşti via Australia
Cine este Iana Matei? La 30 aprilie 1959, în casa familiei Matei, din oraşul Orăştie, judeţul Hunedoara, se naşte Iana. Crescută în Transilvania, unde tatăl ei era antrenor de fotbal, Iana merge apoi la Bucureşti pentru a urma cursurile Institutului de Pictură Bisericească, Secţia Restaurare. Până în 1989, lucrează ca restaurator în proiecte de restaurare, cum ar fi Palatul Ghyca, Haţeg. În 1990, după ce a participat la demonstraţia din Piaţa Universităţii şi a fost căutată de poliţie, Iana a decis să fugă din ţară, în Iugoslavia.

Ulterior, ajunge pe coasta de vest a Australiei, stabilindu-se în oraşul Perth. Cu un copil în vârstă de 2 ani, proaspăt trecută printr-un divorţ şi lucrând ca funcţionar la o firmă de transport, Iana îşi reia studiile la facultatea de psihologie „Curtain University Science Technology“ de unde obţine diploma „Bachelor of Science in Psychology“. În 1996, infiinţează organizaţia „Reaching Out“, în urma unor proiecte desfăşurate în slujba copiilor străzii din Australia. Doi ani mai târziu, se întoarce în România împreună cu fiul ei Ştefan.

După o lună petrecută aici, puternic marcată de numărul mare de copii abandonaţi din România, hotărăşte să se stabilească definitiv în ţară, la Piteşti, pentru a se dedica acestei cauze sociale. De atunci luptă neobosit pentru salvarea copiilor victime ale traficului de persoane. În 2006, a primit, din partea Departamentului de Stat al SUA, titlul de „Hero of the Year“ („Eroul Anului“), iar un an mai târziu, cu ocazia bicentenarului de la abolirea sclaviei în Imperiul Britanic, Camera Lorzilor îi acordă Ianei „Premiul pentru Abolirea Sclaviei“(„Abolitionist Award“), pentru eforturilor sale supraomeneşti de a se lupta cu fenomenul sclaviei moderne: traficul de fiinţe umane.