Costin Alexandrescu este promotorul fenomenului artistic popular

Costin Alexandrescu

Este decanul de vârstă al directorilor centrelor creaţiei populare din ţară și inițiatorul a zeci de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice judeţeane, interjudeţeane şi internaţionale. Pe lângă numeroasele distincții cu care a fost răsplătit de-a lungul anilor, prof. Costin Alexandrescu a primit la începutul acestei luni și titlul de Cetățean de onoare al Județului Argeș.

Dragostea pentru folclor este pentru profesorul Costin Alexandrescu, moștenire de familie. Bunicul său, Teodor Bălășel a fost cel mai reprezentativ folclorist al Olteniei iar tatăl său a fost nimeni altul decât cunoscutul poet și folclorist Ion I. Alexandrescu.

“Tata cânta la vioară, culegea folclor și îl nota. Auzea cântecul, il interpreta, după care îl publica în revistele acelor timpuri. Dragostea lui pentru folclor, pentru obiceiuri, pentru tot ceea ce ține de tradiție nu putea să nu se transmită și la mine.”,  povestește prof Costin Alexandrescu.

Cunoscător din interior al fenomenului artistic popular, a fost în timpul liceului şi al facultăţii membru al unor echipe de dansuri, corist și interpret de teatru.

A fost profesor al mai multor școli vâlcene și apoi Director al Casei Raionale de Cultură din Râmnicu Vâlcea. A pus umărul la înfiinţarea Teatrului Popular, instituţie cu stagiune permanentă, printre primele de profil din ţară iar zeci de formaţii artistice de amatori îi datoraeză numeroasele premii obținute pe plan național.

Pașii vieții l-au purtat spre Pitești unde, în 1965 a devenit Secretar al Comitetului pentru Cultură, contribuind la înfiinţarea unor formaţii artistice prestigioase. Din 1968, timp de 41 de ani, Profesorul Costin Alexandrescu a fost directorul Casei Creaţiei Populare a Judeţului Argeş, al cărei colaborator a rămas şi după pensionare.

Cel mai longeviv dintre proiectele pe care și-a pus amprenta (acum 43 de ani) este expoziția Naţională de Artă Naivă, Costin Alexandrescu devenid, ulterior, unul dintre fondatorii Galeriei de Artă Naivă de la Piteşti, singura de acest fel din ţară, gândită să stimuleze activitatea meşterilor populari.

“Întotdeauna am considerat că mişcarea de amatori merită sprijinită. Oamenii de la sate reprezintă valorile spirituale ale acestui popor, valori care se dezvoltă cu sau fără noi, dar de care am putea să nebucurăm cu toţii. Creaţiile unora sunt atât de valoroase încât ajung să depăşească arta profesionistă. Au multă sinceritate, sunt emoţionante pentru că sunt transmise cu multă dragoste şi cred cu tărie că aceste talente trebuie stimulate.”, spune profesorul.

Părintele festivalurilor de prestigiu ale Argeșului
Renumitul profesor a mai inițiat multe alte manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice cu caracter judeţean, interjudeţean şi internaţional. Modestia, însă, îl face să vorbească prea puțin despre toate aceste merite.

“Șansa mea a fost să am niște colegi extraordinari, oameni pregătiți, intelectuali desăvârșiți. Fără ei n-aș fi reușit nimic din toate astea”, spune cel care este considetat unul dintre părinții Festivalului DG Kiriac.

“În anii 70, Argeșul era unul dintre județele cu cea mai bună mișcare corală din România. Mă impresiona faptul că aveam destule coruri puternice, mai ales la țară, motiv pentru care, împreună cu profesorul Gomoiu, am ajuns la concluzia că n-ar fi rău să organizăm un festival de muzică corală. E adevărat că ne-am lovit de ceva probleme,însă important este că festivalul a dăinuit peste ani și continuă și astăzi, ca manifestare internațională de prestigiu.”, spune prof.Costin Alexandrescu căruia Argeșul îi datorează și existența “Festivalul internațional de folclor Carpați”,

“Cu sprijinul lui Mihai Tița am reușit să inițiem, la Curtea de Argeș, un loc ales nu întâmplător, Festivalul Carpați, pe atunci o manifestare națională a ansamblurilor folclorice, devenită din 1990, internațională. Spun nu întâmplător aici, o pentru că în prima capitală la Țării Românești, an de an, mii de oameni se adunau la hramul Mânăstirii Curtea de Argeș, o tradiție pe care, fin fericire, autoritățile acelor vremuri n-o prea băgaseră în seamă. Mi-amintesc și-acum prima ediție a festivalului, pe stadionul din oraș.Un succes extraordinar!”, povestește decanul de vârstă al directorilor centrelor creaţiei populare din ţară, căruia fiecare din cele 28 de ediții de până acum ale festivalului i-a adus bucurii incomensurabile.

Costin Alexandrescu şi-a pus semnătura pe monografia colectivă „Argeş” – 1970 şi e coordonator, împreună cu conf. dr. Adriana Rujan, al lucrării „Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş-Muscel” şi al evocării „În memoriam: Alfons Popescu – Un cântec de-o viaţă”. Numele său apare şi pe lucrarea „Arc peste timp – Semicentenarul Centrului Creaţiei Populare Argeş”.

Profil
Născut: 24 noiembrie 1936, Stolniceni, comuna Ocnele Mari, judeţul Vâlcea;
Studii: Colegiului Naţional „Alexandru Lahovary”, Facultatea de Filologie-Istorie din Cluj-Napoca;
Familie: necăsătorit, nu are copii>
Distincţii: Medalia „Meritul Cultural”, pentru contribuţiile deosebite în promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti, premiul pentru managementul cultural, cu prilejul decernării „Premiilor de excelenţă în cultură”-Argeş,  Titlul de excelenţă şi Diploma pentru activitatea de excepţie depusă în slujba comunităţii pentru prestigiul profesional şi moral, Premiul OPERA OMNIA pentru activitatea de păstrare şi conservare a culturii tradiţionale argeşene, medalia „Universul Satului Românesc” (28 august 2011) iar lista continua pănă la titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Argeş.

Ce-i place: Imi place să citesc beletristică. Prefer lucrările monografice și proza. Îmi place să călătoresc și pot spune că am văzut aproape toți munții țării. Imi place și marea dar cred nu prea mai este pentru mine.

Ce nu-i place: Nu-mi plac oamenii răi, farsorii, cei care se ridică din nimic fără să aibă ceva la bază, cei care vorbesc de dragul de a vorbi, fariseii.
 
Întrebări şi răspunsuri
Sunteţi Cetăţean de onoare al comunelor Boteni, Corbi şi Domneşti şi, de luna aceasta, şi Cetăţean de onoare al judeţului Argeş. Ce înseamă, pentru dumneavoastră, aceste distincţii?

“Sunt bucuros, impresionat  de acordarea acestor distincţii. Le consider o recunoaştere a cee ce am făcut dar şi a muncii colegilor mei, pentru că de unul singur nu poţi realiza lucruri deosebite.”
 
La ce lucraţi acum?
“Lucrez la câteva minimonografii despre Arta Naivă în Argeş dar am şi unele surprize legate de Festivalul DG Kiriac, la 50 de ani!