Constantin Păun, epigramistul fascinat de Haiku
0
Scrie cu drag poezii, fabule, cronică rimată, proză, poeme Haiku şi epigrame şi se duelează cu patimă cu peste 30 de colegi de breaslă.
La 5 ani, Constantin Păun se afla cu părinţii pe linia frontului de la Răsărit lângă Tighina. Un an mai tîrziu, pe când era la Ploieşti, soarta l-a scăpat din teribilul bombardament abătut asupra oraşului. În acelaşi an se întoarcea cu familia în comuna natală, Bradu de Jos şi, la 7 ani, începe clasa I pe malurile tranşeelor rămase după al doilea Război Mondial.
La Constantin Păun, starea poetică s-a ivit, pur şi simplu, neavând părinţi intelectuali şi nici măcar o carte de poezie sau proză, de citit. “Toate cărţile păstrate în podul casei după refugiul din calea războiului, au fost arse, căci veneau armatele sovietice şi schimbarea de regim”, povesteşte Constantin Păun . Ca elev, şi mai apoi ca student în Timişoara şi Bucureşti, în timpul liber scria în carnet versuri inspirate de trăirile acelei perioade. „Din când în când ajungeam la cenaclul condus de Florin Mugur unde ascultam creaţiile poeţilor Grigore Hagiu, Ilie Constantin, Victor Meşek…. Au fost primele contacte cu lumea literară. Timpul nu mi-a permis, însă, mai mult, pentru că luptam pentru bursele şcolare, care-mi erau absolut necesare ca să mă întreţin”, povesteşte Constantin Păun.
În 1958 începe să publice, cei drept, destul de ar, articole în ziarele Lupta CFR şi Munca iar mai târziu devine membru al Cenaclului Literar Orizont CFR şi publică epigrame şi caricaturi în Caietul de cenaclu. Pasiunea pentru epigramă devine din ce în ce mai mare “Epigrama este ca ardeiul: mică dar iute. Este o poezie perfectă a cărei emanaţie înţeapă, atacă, sapă în sufletul celui care o pricepe, ironizează fin, critică, face haz de necaz şia asta numai în patru versuri.”, spune epigramistul care în 1980 înfiinţa împreună cu doi prieteni Cenaclul Umoriştilor al cărui vicepreşedinte avea să devină. Epigramele sale apar tot mai des în diverse publicaţii printre care şi în cea mai celebră revistă de gen, Urzica.
Iată o epigramă scrisă de Constantin Păun în Epoca de Aur, care a scăpat de cenzura comunistă:
Unor producători agricoli
Cică ar fi nişte deducţii
Ca migdalele amare
La hectar daţi mari producţii
Dar hectarul e mai mare.
Se duelează cu alţi epigramişti
Constantin Păun este, aşa cum el însuşi mărturiseşte, absorbit de duelul de epigramă.”Epigramele din dueluri nu sunt altceva decât epigrame care răspund la o lovitură şi , în acelaşi timp, cele patru rânduri atacă subtil. Cu cât conţin mai multă inteligenţă , cu atât sunt mai de efect.
Un duel între epigramiştii C-tin Păun şi Vasile Tacu:
Păune, acu’ nu-i catren,
Fă-ţi treaba-aşa cum se cuvine
Dă drumu’ întâi la vechiul tren,
Să nu-l ciocnească cel ce vine.
Replică
Dau drumul vechiului catren,
În timp util - la mare ţanc -
Şi salt paharul la antren,
Dar când ciocnim, zici că e tanc.
Compune poeme Haiku
Din 1979 şi până astăzi a apărut în peste 25 de antologii, culegeri şi cărţi tematice. A obţinut zeci de premii la concursurile de poezie, proză, fabule şi poeme Haiku (poezia naţională în Japonia). Este şi membru fondator al Uniunii Epigramiştilor din Românuia (1990), membru fondator al Societăţii Scriitorilor Olteni - 1995 şi membru al Societăţii de Haiku, Constanţa 1998.
“Poemul Haiku este cea mai mică formă de poezie Are în total 17 silabe şi trei versuri. Pe cât de mic pare, pe atât de greu de făcut este. Iată: <<Zarvă-n grădină-/sună prelung din goarnă/ petuniile.>> sau <<O libelulă/ în oglinda lacului/sărutând cerul.>>. În România sunt mai multe cenacluri specifice şi sunt mândru că figurez în 10 antologii naţionale cu astfel de poeme”, Spune Constantin Păun care a scris pănă acum 5 cărţi încadrate acestui gen.
Întrebări şi răspunsuri
Purtaţi pică vreunui partener de duel în epigrame?
Duleul are un anumit grad de dificultate căci replica nu te înfruntă direct ci din spendoarea şi alambicarea catrenului. Dacă eşti un bun epigramist, replica de duel, deşi ucigătoare, te bucură de parcă ţi-ar apaţine.
Scrieţi şi fabule. Unde situaţi acest gen, în preferinţele dumneavoastră?
Îmi sunt dragi toate şi continuui să scriu din fiecare. “Columb şi oul” este una dintre cele mai noi fabule ale mele: Întreabă oul pe Columb:/-Ce te făceai să fiu din plumb?/Ce te făceai să fi greşit,/Ieşind, la coajă, oţelit?/Columb răspunse într-o “milă”:/-Aş fi descoperit o pilă!
Ce-i place: “ Îmi place literatura, îmi place să citeasc şi-mi place să cread că va veni o zi în care tinerii se vor apropia mai mult de poezie, de epigramă, de fabulă şi, de ce nu, de Haiku.
Ce nu-i place: “Nu-mi place radicalismul instalat între unii epigramişti. Îmi displace faptul că există o oarcare discordie în rândul colectivelor de conducere din cenaclurile de epigramă şi-mi mai displace neimplicarea suficientă în atragerea altor creatori.”
Profil
Născut : 22 martie 1936
Studii: Transporturi Feroviare - Institutul Politehnic Bucureşti
Familie: Divorţat, un copil, Emil, 41 de ani şi o nepoată, Bianca, 13 ani
Se încarcă comentariile...
