Pitesti: Comercianţii din piaţa en gros din Piteşi, vor să crească preţurile la produse

Piaţa de en-gros din Piteşti, specializată pe legume şi fucte, este unul dintre locuirle extrem de agloimerate în fiecare dimineaţă. Aici se găsesc, de obicei, cele mai ieftine produse de acest gen, mai ales pentru cine doreşte să cumpere în cantităţi mari. Pentru a închiria loc pentru o singură maşină cu produse care să fie vândute aici, preţul chiriei zilnice este de 25 de lei. Vin oameni din Argeş sau din judeţele apropia

Primii pepeni, de import
Cireşele, căpşunele şi mai nou şi pepenii, sunt foarte căutate în piaţa de pe strada Depozitelor. „Se pot găsi fructe sănătoase, crescute fără prea multe chimicale, dar, uitaţi-vă şi dumneavoastră, că se văd alea româneşti,” spune Maria, una dintre comercianteşe care veniseră la piaţă cu roşii şi cireşe. Pepenii sunt, în general din import, dar şi româneşti şi preţul, cam piperat. „Ai mei sunt importaţi din Grecia. Se vede că scrie şi pe lăzi, dar sunt pepeni buni. Îi dau cu 1,5 lei kilogramul”, încearcă o comerciantă să atragă clienţii. Pepenii româneşti erau cu 5 bani mai ieftini. Georgeta, o femeie care vine în această piaţă de ani de zile declară: ”Sunt dulci. Gustaţi, dacă vreţi. Îi dau la 1 leu pe kilogram. Acum se vând un pic mai bine că nu au venit mulţi cu peneni. Mai încolo ne creşte şi concurenţa şi trebuie să mai lăsăm la preţ. Numai că nu ne mai alegem cu nimic”.  

Ţăranii spun că unoeri ies în pierdere
Ionuţ Gheorghe, venit tocmai din judeţul Dolj, şi-a încărcat maşina cu saci de teci verzi şi a venit la Piteştisă le vândă: „ Le dau cu 1,5 lei sacul de 20 de kilograme de teci. Am vândut la preţul ăsta, să ştiţi, în câteva ore doar. Dar eu dau aşa de ieftin să pot să plec iar acasă, că au crescut altele la loc şi trebuie să le culeg. E păcat de ele, dacă le las aşa, se strică, nu rezistă mai mult de câteva zile. Nu-mi scot poate nici motorina până aici. Munca nostră nu mai e cumpărată şi ar trebui să creştem şi noi preţurile cum cresc peste tot. Dar şi dacă îl creştem, ce facem, că atunci chiar nu mai vindem nimic!”  Ileana, venită din Lunguleţu, localitate renumită pentru producţia de cartofi, adusese o maşina plină cu aşa ceva. „Costă 25 de lei sacul de cartofi vechi şi ăştia noii sunt mai scumpi, la 2,5 lei kilogramul. Dar, să ştiţi că nu mereu merge. Depinde şi de perioadă. Cartofii totuşi merg bine, că tot omul cumpără cartof. Eu cu altceva oricum nu vin, numai cartof.” Un oltean, venit cu varză nouă la vânzare, se plânge şi el: „E un leu kilogramul şi se merită să vii în unele zile. Acuma la mine varza merge cât de cât că e timpul ei. Dar băieţii ăştia care vând teci, unii şi cu leu sacu, nu vă daţi seama ce muncă e numai să culegi un sac de teci, să nu mai zic de altceva. La ei e muncă  degeaba, dar nu au ce face. Decât să le lase să se strice pe câmp...”