Stiri din Pitesti

Cerşetorii piteşteni pleacă la Bucureşti ca să facă un ban în plus

9 ianuarie 2010, 09:37 |  Autor: Loredana Dascălu | 

Cuvinte cheie: Piteşti, cerşetorii, Bucureşti, Poliţia, amendă,

O bătrână care nu poate vorbi cerşeşte în apropierea magazinului Trivale

Piteşti

O bătrână care nu poate vorbi cerşeşte în apropierea magazinului Trivale

 

Câştigurile destul de mici din ultima vreme îi fac pe cerşetorii piteşteni să migreze spre Capitală, unde e vadul e mai bun şi nici nu-i ştiu poliţiştii. În Piteşti sunt în jur de 150 de cerşetori, iar câştigul mediu al unei zile variază în jurul sumei de 50 de lei. Pleacă spre Capitală ca să facă un ban în plus, dar se întorc la Piteşti la casele lor de pe sub poduri sau gări.

„Mulţi dintre cerşetorii care activează la Piteşti au plecat la Bucureşti în perioada Sărbătorilor de iarnă deoarece acolo fac mai mulţi bani. Acum au început să se întoarcă la Piteşti, dar asta nu înseamnă că migraţia lor se va opri“, a declarat Adrian Macovei, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş. El a mai spus că în Argeş, conform ultimului recensământ din 2009, sunt 150 de cerşetori. Majoritatea îşi desfăşoară „activitatea“ la Piteşti, dar ocazional pleacă spre Bucureşti sau Curtea de Argeş, atunci când sunt sărbători şi vine multă lume la mănăstire.


200 de lei în Capitală
La metrou, în preajma Gării de Nord ori în zonele centrale ale Bucureştiului, cerşetorii piteşteni nu prea au acces deoarece zonele sunt deja ocupate. Singurele locuri unde pot merge fără a avea probleme cu cerşetorii Capitalei sunt magazinele de cartier. Dar nici aici nu rămân mai mult de o oră, două, pentru că riscă să vină cei care au deja monopol în acea zonă şi trebuie să se mute în altă parte.


Romeo cerşeşte de obicei cu mama sa în staţia de autobuz din faţa Teatrului „Alexandru Davila“. Şi ei au fost de Crăciun la Bucureşti ca să câştige mai mult. „Eu sunt de aici, de la Piteşti, lângă pod. Mai facem un ban, dar nu mereu ieşim la cerşit. Am mers şi la Curtea de Argeş de Sărbători, la Mănăstire şi acuma, de Crăciun m-am dus la Bucureşti cu copilul. Am făcut bani de Sărbători într-o zi, cam două milioane. M-am dus cu trenul, mi-am luat bilet, dar era să iau bătaie de la alţii din Bucureşti“, spune mama copilului. De cerşit, cerceşte doar Romeo care are în jur de şase ani şi îi aduce cam 50 de lei mamei care îl supraveghează de pe o bancă din vecinătate. Oricine se apropie de copil cu altă intenţie decât cea de a-i da bani, e luat la rost de mama posesivă: „Auleu! Lasă-mi copilul în pace! Nu are şi el ce mânca, de aia cere pe la oameni. Nu ne spuneţi la Poliţie că ne amendează“.


De la Găeşti la Piteşti li retur
Majoritatea cerşetorilor din Piteşti  sunt bătrâni sau persoane cu handicap. Locurile lor preferate sunt cele de pe lângă biserici sau pasajele unde e flux mare de pietoni. Dar dacă cei din oraş pleacă spre Capitală, locul lor nu rămâne liber, ci e luat de alţi cerşetori veniţi din localităţile de pe lângă Piteşti.
În apropiere de pasajul pietonal Sfânta Vineri, o bătrână, îmbrăcată zdrenţăros, întinde mână către trecători. Nu poate lega niciun cuvânt, dar iese în fiecare zi la cerşit, în acelaşi loc. O altă bătrână, Alexandrina Comănescu, vine de la Găieşti şi stă mai mult pe la biserici.

„Nu mai am casă de când l-au împuşcat pe Ceauşescu şi am cinci fete. Eu locuiesc în gară la Găieşti şi fetele mele cerşesc şi ele pe unde pot. Eu vin la Piteşti cu trenul, dar nu în fiecare zi. Azi m-a adus omul ăla care era cu cântarul acilea, la pasaj, că şi el stă tot la Găieşti şi a venit cu mine pe tren. El are casă, eu n-am!“, spune Alexandrina. Bătrâna mai spune că nu s-a dus niciodată mai departe de Piteşti la cerşit, dar pe la Curtea de Argeş a ajuns de vreo două ori.


În pasajul Magnolia, un bătrânel care se preface şchiop, aşteaptă şi el mila trecătorilor. L-am întrebat de unde vine şi ne-a spus că tocmai de la Potcoava. „Am pensie dar dacă nu-mi ajunge, vin cu trenu şi eu la Piteşti să. fac de-o pâine“, spune omul. Când vede însă camera foto îndreptată spre el ne ia la rost. „Da’ voi cine sunteţi? Doar nu mă daţi la ziar!”, exclamă bărtânul care brusc şi-a amintit că nu mai este şchiop şi o ia la fugă.


Daţi afară din case de proprii copii

Poveştile celor care întind mâna trecătorilor sunt de cele mai multe ori triste. Şi-au pierdut casele, serviciul, iar unii au fost daţi afară chiar de proprii copii. Aceasta este şi povestea cerşetoarei de pe Bulevardul Eroilor, unde vine zilnic indiferent de gerul de afară. Ghemuită pe trotuar nu scoate niciun sunet, nu cere nimic, dar are o plasă întinsă lângă ea, unde trecătorii îi mai pun câte un ban, lângă o iconiţă mică, din lemn.

„Eu vin de la Câmpulung la Piteşti, stau aici în frig să mai iau şi eu un ban“, spune femeia în vârstă de 52 de ani. Ne spune că bărbatul i-a murit de mult, a fost dată afară din casă de copii şi doarme câteodată pe la o rudă din Piteşti, sub un fânar.

„Am muncit 11 ani şi şase luni la curăţenie pe străzi. Pensie nu am de nicăieri. După ce m-au dat afară, m-au dat şi copii afară din curte. De acolo, de lângâ Câmpulung. Eu mă mai duc acolo, dar vin şi la Piteşti că acolo nu-ţi dă nimeni bani!“, mai spune femeia.

Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     


    Mălin Bot

    Decizia de a pedala pe extremismul naţionalist, pentru a aduna voturi la alegerile locale din Odorheiu Secuiesc, plasează Partidul Civic Maghiar (PCM) în categoria partidelor-măscărici. Continuare

    Adevarul on Facebook

    Poticnelile Guvernului Ponta

    Ovidiu Nahoi

    De oriunde ar veni, uninominalul are aceleași probleme.

    România – duşmanul de serviciu

    Ion Cristoiu

    Român e, atât pentru scriitor, cât şi pentru redactor, tot ceea ce poate fi opus termenului de sovietic.

    Grăjdanul lui Ponta, Grăjdanul lui Năstase

    Grigore Cartianu

    Au trecut şase zile de când Constantin Adrian Balaban Grăjdan a folosit Guvernul pe post de maşină de spălat a chiloţilor penali ai lui Adrian Năstase.

    Preţul benzinei, umflat cu pompa

    Ovidiu Marincea

    Avem nevoie de bani la buget pentru că tocmai ne-am propus să-l ciuruim cu nişte creşteri salariale, nişte bani la pensionari... De unde îi luăm? Păi din taxe! Bun, să suprataxăm ceva! Aşa par să gândească guvernanţii, oricare ar fi ei, de 20 de ani.

    Politicienii care este

    Grigore Cartianu

    Acest articol n-ar fi existat dacă urechile autorului său n-ar fi biciuite, seară de seară, de un cuvânt folosit de politicieni precum bisturiul chirurgical de către ţapinari: „datorită“.

     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole