Cărţile comori ale Argeşului păzite cu străşnicie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biblioteca Judeţeană Argeş a stâns, de-a lungul vremii, o colecţii serioasă de carte veche şi foarte valoroasă, încadrată în colecţia specială.

Aceste cărţi valorează enorm, unele dintre ele fiind unicat în ţară şi, probabil, şi în lume. Mult timp au stat ascunse fie de Securitate, fie de cei care s-ar fi gândit să le fure. Pentru că nu erau bine protejate în foata clădire a Bibliotecii Judeţene Argeş(actuala Curte de Apel Piteşti), nici nu se ştia de existenţa acestor cărţi. Nimeni nu vorbea despre ele şi nimeni din afara bibliotecii nu ştia exact unde sunt ţinute.


În momentul de faţă, ele sunt păstrate la secţiunea Coleţii Speciale şi protejate cu mai multe tipuri de alarme. Acestea au fost instalate de către o firmă de pază, iar promptitudinea acestor alarme a fost verificată chiar de directorul instituţiei. „Nu este de jocă pentru că acolo sunt ţinute cărţi de nepreţuit şi nu este o exagerare. Sistemul de protecţie este foarte bine pus la punct, cu mai multe tipuri de alarme, testate chiar de mine. Viteza de reacţie a celor care se ocupă cu paza elimină posibilitatea unor furturi. Nu aş sfătui pe nimeni vreodată nici măcar să încerce”, spune directorul instituţiei, Octavian Sachelarie.


Cărţile sunt asigurate pe sume serioase
Ca orice obiect de o asemenea valoare, aceste cărţi au nevoie şi de asigurare, în cazul în care ceva s-ar întâmpla cu vreuna dintre ele. Toate cărţile sunta sigurate la o singură firmă , iar suma este de câteva miliarde lei vechi. „Nu pot da suma exactă şi nici firma, dar sunt asigurate absolut toate din colecţia specială, şi sumele sunt de miliarde. Numai că, dacă vreodată o caret foarte veche, precum cea sin 1545 ar păţi ceva, banii nu mai încălzesc cu nimic”, menţionează Octavian sachelarie. La o adică, în cazul vreuneo calamităţi, aceste cărţi vor fi mutate într-o locaţie secretă, pentru a fi păstrate în siguranţă.


Colecţie strânsă în secret
Fostul director al Bibliotecii judeţene Argeş, Silvestru Voinescu, este cel acre a pus bazele şi a strâns o mare oparte dintre cărţile care formează azi colecţia de carte veche românească.  Această coleţie numără 125 de cărţi, 57 de titluri, din 14 centre tipografice, iar perioada de tipărire este cuprinsă între 1642-1830. Silvestru Voinescu, omul căruia i se datorează mare parte din zestrea de cărţi de la Biblioteca Judeţeană, fostul director al acestei instituţii, avea legături strânse cu mai mulţi colecţionari şi anticari din Bucureşti şi de câte ori ieşea la lumină o carte deosebită, mergea şi o cumpăra, în secret. „Erau anticarii vechi din preajma Hanului lui Manup. De acolo mergea şi mai cumpăra, sau de la diverse persoane pe care le cunoştea”, spune directorul actual al insituţiei. Ce amai veche carte este „Epistolae familiares”, a lui Cicero, scoasă de editura Griphon, din Lyon. Editura încă mai funcţionează, sub numele Griphium. Cartea este scrisă în limba latină, foarte bine păstrată , iar valoarea ei sare de 10.000 de euro. „Acesta este singurul exemplar cunoscut al ediţiei din 1545. În ţară este unică această carte, posibil şi în afara ţării. Eu am căutat prin toate căile să aflu dacă ar mai exista şi nu am dat peste nicio informaţie de acest fel”, spune prof. Lucreţia Picui, specialista în cărţi vechi de la Biblioteca Judeţeană Argeş. 


„Colecţia Completă a operei Domnului Voltaire” a costat, în jurul anilor 1980, cam 40.000 de lei, cât jumătate dintr-o Dacie. Colecţia are 45 de volume, dar lipseşte volumul cu nr. 18. „Dacă ar fi fost completă, preţul ar fi fost, poate, dublu”, spune Octavian Sachelarie.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite