CONSTANTIN ȘTEFAN, scuptorul care a uimit o țară întreagă cu lucrările sale

Are 83 de ani și își petrece și acum toată ziua în atelier. Din mâinile sale fermecate au ieșit adevărate opere de artă, care ne vor aminti peste ani cât de iscusit a fost acest meșter pietrar din Câmpulung.

Profil: Constantin Ștefan
Născut: 23 aprilie 1927, Câmpulung
Studii: Școala de artă și meserii din Câmpulung
Experiență: 60 de ani artist meșter pietrar
Stare civilă: Căsătorit, 2 copii.





Biserica Bogata- Olteană din Brașov, bustul lui Constantin Brâncuși de la Sâmbăta de Sus, crucea lui Tudor Arghezi, două poduri din piatră aflate în incinta Castelului Pelișor, bustul lui Iisus de la Biserica Catolică din centrul Piteștiului, statuietele de la intrarea în Casa Căsătoriilor din oraș, fântâna de pe strada Crinului și alte câteva sute de troițe sculptate în toată țara. Cu aceste lucrări se poate lăuda meșterul pietrar Constantin Ștefan care și-a dedicat toată viața prelucrării pietrei cu o pasiune ieșită din comun.

Toate troițele din comună au fost sculpate gratis de meșter

Constantin Ștefan locuiește în localitatea Bughea de Sus, dar a umblat în toată țara, cu dalta și ciocanul lui fermercate. Prima lucrare serioasă a început-o în 1955 la Brașov, acolo unde timp de șase ani a sculptat biserica Bogata-Olteană, recunoscută ca fiind unul din cele mai frumoase lăcașuri de cult din țară. “Construcția a început în perioada în care toate bisericile erau dărâmate de comunisți. Cred că finalizarea ei a fost o minune de la Dumnezeu, însă nu fără sacrificicii. Profesorul care m-a angajat pe mine acolo a fost arestat și a stat după gratii 3 ani, pentru că a fost considerat trădător de patrie. Dar cu ajutorul Celui de Sus am reușit să terminăm construcția și astăzi mulți creștini trec și se roagă acolo. Nu a fost deloc o muncă ușoară, pentru că toată biserica este din piatră și ferestrele sunt încadrate în ornament. Altarul este și el sculptat în piatră”, își amintește meșterul care, atunci, și-a confecționat primul gater din țară pentru tăiat piatra. După ce lucrările au fost finalizate, Constantin Ștefan a început să fie tot mai căutat și astfel a ajuns să-și pună semnatura pe lucrări de valoare cum este bustul marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Doi dintre nepoții săi au dat sculpura pe arhitectură

Deși practică această meserie de când era copil, meșterul pietrar spune că nu este chiar ușor să transformi piatra din forma ei brută în operă de artă. Inițial a crezut că nepoții săi îi vor duce mai departe meseria, însă băieții au preferat arhitectura. “Când erau mici nici nu aveam loc de ei în atelier, așa drag le era să cioplească și chiar au făcut câteva sculpturi de care eu sunt tare mândru. Când au terminat însă liceul m-au anuțat că se înscriu la facultatea de arhitectură”, povestește mândru sculptorul.

Întrebări și răspunsuri?

V-a fost greu să vă afirmați la început de carieră?

Da, foarte greu. Pe vremurile alea, prin 1945 atunci era criza mai apăsătoare ca acum. Am lucrat 2 ani în construcții și abia apoi am reușit să intru la Casa Scânteii unde sculptam pe vremea aceia Secera și Ciocanul.

Cum v-ați împărțit între carieră și familie?

Pot să vă spun că am fost un bărbat norocos, pentru că soția mea mi-a înțeles exact pasiunea și a rămas acasă cu copiii. Când aveam o zi liberă, indiferent în ce colț de țară mă aflam veneam repede la ei.

Ce-i place?

“Îmi place să mă uit din când în când pe albumele în care îmi țin, cu sfințenie, lucrările realizate cu trudă în 60 de ani de muncă. Îmi mai place să-mi petrec timpul în familie ca măcar acum să recuperăm vremurile în care munceam departe de ei”.

Ce nu-i place?

“Nu-mi plac oamenii care mint și cei care ar face orice ca să-și atingă scopul, iar de hoți să nu aud. Mai bine sărac și curat”.