Argeşul are de patru ori mai mulţi rromi decât în acte

  În realitate, în Argeş sunt peste 35 de mii de rromi faţă de mai puţin de 9227 câţi figurează în acte.  Din ignoranţă,  rromii pierd o grămadă de facilităţi, cei drept fără avantaje directe, de care s-ar putea bucura dacă şi-ar declara etnia.

La Bughea de Sus, mai puţin de 10 % dintre rromi si-au declarat adăvărata etnie la ultimul recensământ

“ Suntem 850 de rromi rudari şi 300 de rromi lăutari. Ne ştim după port şi după altele, aşa că nu suntem greu de depistat. Doar 100 dintre noi şi-au declarat etnia, aşa că în acte, într-o comunitatea de 3500 de oameni, în care ştim sigur că aproape 10% sunt rromi, doar câţiva apar şi-n acte”, spune  Marius Liţă, rrom  de la Bughea şi inspector pe problema rromilor la Prefectura Argeş

Situaţia este similară  şi la  Ţiteşti,  Cetăţeni, Valea Mare Pravăţ, Mălureni, Berevoieşti, Mihăeşti, Corbeni sau chiar Piteşti , localităţi recunoscute pentru comunităţile numeroase de rromi


“Dacă ne luăm după declaraţiile lor sunt puţini. Potrivit datelor oficiale ale recensământului din 2002, în Argeş sunt 9227 (1,41%) de etnici romi, însă din datele neoficiale pe care le deţinem,sunt peste 35.000. Cei mai mulţi locuiesc în simbioză cu pădurea, pe lângă pădure sau…de pe urma pădurii.”, spune prefectul de Argeş Gheorghe Davidescu

De vină sunt teama şi recenzorii

 “ E vorba de frică, de teamă. Şi acum mai circulă poveştile cu Antonescu, despre deportarea rromilor în Transnistria, despre prigonirea acestei etnii, poveşti care se transmit din generaţie în generaţie. Mulţi cred că le va fi mai bine dacă nu-şi declară etnia. Mia sunt şi recenzorii care au vina lor. La ultimul recensământ, i-au spus unei învăşătoare din comunitatea noastră că e păcat de studiile pe care le are să se declare rrom rudar, aşa cum era în realitate”, spune Marius Liţă care acum face demersuri ca printre recenzorii viitorului recensământ să se numere şi certăţeni ai etniei pe care o reprezintă.


 Cele câteva proiecte europene destinate rromilor sunt gândite pentru cifra declarată a acestei etnii.” Dacă şi-ar declara etnia, ar avea de câştigatt. Proiecte sunt. E drept că şi-au mai şi pierdut un pic încrederea când au condstat că după ce urmează cursurile ce le sunt destinate, spre exemplu, nu prea au unde să se angajeze”, spune inspectorul pe problemele rromilor din cadrul Prefecturii Argeş

 Proiectul "Educaţia – Şansa ta pentru un viitor mai bun”, destinat în exclusivitate romilor, are o  valoare de 500.000 de euro şi îşi propune să să faciliteze romilor accesul la educaţie. În cadrul său funcţionează 8 grupe de continuare a studiilor cu ciclul gimnazial, pentru romii din Câmpulung, Dragoslavele, Lereşti şi Bughea de Jos şi o grupă de alfabetizare la Câmpulung pentru persoane cu vârste cuprinse între 12 şi 40 de ani.
 
 Interesant este că deşi refuză să-şi declare etnia, rromii din Argeş vor să înveţe limba rromani.

 “Avem solicitări de reînfiinţarea a unor clase  speciale laBBughea  şi la Izvoru cărora le vom da curs şi la care sunt aşteptaţi nu numai copii ci şi părinţi”, spune Marius Liţă.