Argeşul, judeţul cu cea mai mare creştere economică

Economia judeţului nostru a crescut cu 3.2 miliarde de lei. Argeşul a încheiat recesiunea cu un produs intern brut mai mare decât la începutul ei. Această creştere se datorează Uzinei Dacia care a produs maşini în mare parte pentru export.

Site-ul econtext.ro a realizat o analiză a modului în care au evoluat judeţele ţării în recesiune, care dintre ele s-au îmbogăţit şi care au sărăcit. Locul fruntaş în topul zonelor unde economia a crescut îl ocupă Argeşul. Judeţul nostru s-a îmbogăţit de pe urma recesiunii, economia înregistrând o creştere semnificativă, de 3,2 miliarde de lei în perioada 2009-2010, de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei.

Duster-ul a scos Argeşul din criză
Explicaţia acestei valori considerabile o reprezintă Uzina Dacia, motorul economiei argeşene care a propulsat judeţul pe primul loc în ţară datorită vânzărilor de maşini. În perioada 2009-2010 Uzina Dacia a vândut peste 660.000 de maşini, cele mai multe mergând la export, 581.413 de unităţi, iar 78.592 de maşini au ajuns la clienţii din ţară. Cel mai mare succes l-a avut modelul Dacia Duster, acesta reuşind în primul an de comercializare să fie comandat în peste 100.000 de unităţi. Numai în România, anul trecut s-au vândut 4.826 de SUV-uri produse de Dacia.

“ În prezent, jumătate din cele 65 de vehicule fabricate în fiecare oră la Mioveni sunt Duster. De la lansarea sa, la jumătatea anului 2010, pe plan mondial au fost vândute aproape 127.000 de unităţi Dacia Duster. Dacia Duster s-a impus ca lider de vânzări în segmental său pe piaţa din România, cu cu 4.826 unitati vandute in cursul anului trecut”, au declarat reprezentanţii uzinei de la Mioveni.

PIB-ul a crescut cu 2%
La capitolul productivitate, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, anul acesta judeţul Argeş se situează pe locul patru la produsul intern brut, cu o valoare de 22,15 miliarde lei şi un avans de 2,2 %. Pe primul loc la cea mai rapidă creştere economică se află Bucureştiul, urmat de Timiş, Cluj şi Argeş.

Infografie econtext.ro

Judeţele României se diferenţiază şi prin veniturile exprimate în PIB pe cap de locuitor. Astfel Argeşul ocupă şi la acest capitol locul patru cu 8256 de euro/cap de locuitor estimat pentru 2011, după Bucureşti, Ilfov şi Timiş.

Analiştii economici estimează că rata şomajului va scădea în acest an în judeţul Argeş, de la 7,4 cât se înregista în 2010 la 7,2. În regiunea sa, judeţul Argeş stă cel mai bine la acest capitol, devansând judeţele Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Prahova. Şi câştigul salarial mediu lunar va creşte anul acesta cu 81 de lei, conform previziunilor specialiştilor, la 1489 lei/salariat.

Ce părere are Dacia despre această creştere

"Anii 2009 şii 2010 au fost ani dificili pentru toată ţara şi nici pentru Dacia criza nu a trecut chiar fără să lase urme. La începutul lui 2009, am avut o perioadă de incertitudine şi scădere a cererii, implicit a producţiei, soldată cu câteva zile de şomaj tehnic pentru echipele de la Mioveni. Din trimestrul al doilea, lucrurile s-au schimbat şi pieţele occidentale s-au redresat, devenind mai atente la ofertele Dacia. Aceasta redresare s-a făcut şi pe baza programelor de reînnoire a parcului auto puse în practică pe o serie de pieţe occidentale ca Franţa, Germania, Spania etc. 

În ciuda mediului economic dificil, la sfarsitul lui 2009, am avut două veşti bune: lansarea Dacia Duster în 2010 şi faptul că peste 85 % din producţia noastră a plecat la export, Germania devenind prima piaţă a Dacia.

În 2010, în timp ce piaţa auto autohtonă s-a restrâns până la nivelul din anii 2002-2003, Dacia a continuat să investească şi să exporte, bazându-se pe o cerere în creştere pe pieţele occidentale. Astfel, exporturile au ajuns să reprezinte aproape 90% din producţia totală de vehicule, iar echivalentul a alte peste 400.000 de vehicule a plecat de la Mioveni sub formă de colecţii CKD spre situri de fabricaţie din grupul Renault unde se asamblează vehicule din gama Entry (gama Logan).

Această evoluţie s-a bazat pe un program de investiţii susţinut pe parcursul a peste 10 ani, pe continuă profesionalizare a personalului şi pe relaţiile de cooperare dezvoltate pe plan local cu autoritaţile, mediul universitar, mediul de afaceri.

În prezent, ne menţinem producţia aproape de capacitatea maximă a uzinelor (350.000 de vehicule pe an), respectând toate condiţiile de calitate pentru a răspunde exigenţelor clienţilor noştri de pe diferite pieţe. În acelaţi timp, continuăm să investim, în special pentru pregătirea noilor proiecte de vehicule şi mecanică", se precizează într-un comunicat Dacia.