Piteşti: Alpiniştii piteşteni cuceresc Caucazul

Piteşti: Alpiniştii piteşteni cuceresc Caucazul

Trei alpiniști piteșteni au stabilit o premieră românească pe vârful Elbrus. Pasionați ai muntelui, inițiați în tainele alpinismului și foarte curajoși, trei piteșteni au stabilit o premieră românească, fiind singurii români care au traversat muntele Elbrus din Caucaz pe ruta Zapadnaia, nemarcata, si considerata cel mai periculos traseu din Masivul Elbrus.

Camelia Manea, Alexandru Halibei și Teofil Vlad, toți trei din Pitești, s-au întors de curând dintr-o expediție în această zonă. Au vrut să facă un traseu deosebit și au traversat practic Elbrusul pe o rută necălcată până acum de vreo echipă românească.

Cel mai înalt vârf din Europa
Vârful Elbrus are 5642 de metri, este al cincilea ca înălțime intre cele mai inalte virfuri de pe fiecare continent și cel mai înalt din Europa. Se găsește în Munșii Caucaz, pe teritoriul Rusiei, la granita cu Georgia, intr-o zona de conflict militar. Toți cei trei alpiniști din Pitești urcaseră, cu alte ocazii, pe vârful Elbrus, dar de această dată au vrut să facă o expediție aparte.

„Am vrut să abordăm o zonă dificilă tehnic, cu diferenţe de nivel ale pereţilor foarte mari şi cu zone de căţărare pe gheţari,” spune Teofil Vlad, cel mai tânăr dintre cei trei alpinişti.

Drumul până în Rusia l-au străbătut cu maşina, fiind obligaţi să ocolească Republica Moldova deoarece nu au primit vize de trecere. Porniseră, se fapt, cu gândul de a escalada vârfurile de peste 5000 de metri din zona Bezengi, dar nu au fost lăsaţi, pentru că zona se află la graniţa Rusiei cu Georgia şi este considerată zonă de operaţiuni militare. Aşa că au ales tot Elbrusul, dar pe un alt traseu decât cel clasic, utilizat de alpinişti.

„Am decis să mergem pe Elbrus, dar pe o rută necunoscută şi nemarcată, pe gheţar”, spune Camelia Manea, temerara doamnă a acestei expediţii româneşti.

 „Am luat cu noi echipament la limită”
Cei trei alpinişti piteşteni au început ascensiunea pe ruta necunoscută spre vârful Elbrus cu un echipament uşor. Au luat cu ei doar doi saci de dormit şi  o pufoiacă. Vremea fost potrivnică pe tot parcursul celor patru zile cât a durat expediţia. Ruta pe care au ales-o era una dificilă, cu pante de 50-55 de grade înclinaţie, cu  porţiuni aoperite cu zăpadă şi crevase ascunse în gheţar.

„Am făcut un calcul la limită cu privire la ceea ce vom căra cu noi şi a ieşit bine. Am vrut să ne deplasăm rapid. Am traversat valea Azau şi apoi gheţarul cu acelaşi nume. Un gheţar spectaculos, periculos şi extrem de dificil ca tehnică şi orientare,” povesteşte Alexandru Halibei, cel mai experimentat dintre cei trei.  

„S-a întâmplat să cădem în crevase”
Gheţarul Azau are multe crevase, unele atât de mari încât alpiniştii erau obligaţi să coboare în fantă pe un perete şi apoi să-l escaladeze pe celălalt pentru a putea traversa. În unele zone, fantele erau acoperite cu zăpadă şi nu erau vizibile, ceea ce a făcut traseul şi mai periculos.

„Am căzut de câteva oin în fante, dar acestea fac deja parte din întâmplările obişnuite într-o astfel de expediţie”, spune Camelia. Alpiniştii piteşteni au fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean Argeş şi au reuşit să stabilească o premieră românească. Pentru această expediţie, pentru curajul şi efortul lor de a străbate o rută necunoscută,  Federaţia Rusă de Alpinism le-a oferit, la plecare, insigne si diplome de onoare.