Adrian Nicolae Rizea, dogar în epoca Internetului
0
Un învățător se ambiționează să ducă mai departea meșteșugul moștenit de la bunicul și tatăl său: face butoaie din stejar și salcâm pe care le vinde pe Internet.
Învățătorul de la Oarja și-a creat pe Internet propriul său site prin care-și promovează afacerea încropită la Coșești: butoaie de lemn, la comandă, făcute manual.
Este dacăl de profesie și bate, zilnic, drumul Pitești - Oarja - Coșești, însă recunoaște că nu trăiește din salariul de învățător. Are propria sa afacere de care este mândru și muncește cu tragere de inimă ca să-și promoveze bussinesul.
“Străbunicul, bunicul și tata au făcut butoaie iar eu pot spune că m-am născut în rumeguș. Mi-a plăcut dogăritul de când eram de-o șchioapă iar cele mai mari bucurii a copilărie mele sunt legate de acest meșteșug. Îl văd și acum, parcă, pe bunicul meu când, după ce termina un butoi, îl umplea cu apă. O lăsa la încălzit și cu apa aceea cu taninuri, care mirosea foarte frumos, își spăla fața. Îmi mai amintesc cum, atunci când punea doagele pe cerc, tata ne băga, pe noi, copiii, înăuntru, în butoi. Ne distram pe cinste!”, spune Adrian care recunoaște, totuși, că mama sa n-a fost prea încântată când a aflat că fiul ei vrea să facă dogărit la fel ca părintele său.
“Mama s-a supărat când a aflat de planurile mele. Mi-a spus <<Eu te-am ținut prin școli ca să înveți carte și tu tot butoaie vrei să faci?>> Până la urmă m-a lăsat pe mine să aleg, pentru că a-nțeles cât de mult îmi doream să fac asta”, povestește Adrian.
Așa că din 2003 s-a apucat de treabă, dar nu cum o fac vecinii săi din Coșești, ci ca un adevărat profesionist care vrea să facă din butoaie, un bussines.
“În 2005 mi-am făcut site-ul pe Internet și de-atunci primesc comenzi on-line și telefhonic. pentru că trebuie să precizez că eu lucreaz numai la comandă. De la început am prins un contract cu cei de la Cotnari. Deși părea cea mai nebunească idee, pentru că în trei luni trebuia să fac nici mia mult, nici mai puțin de 500 de butoaie, n-am zis nu. Mi-am găsit 14 oameni pricepuți și-n două luni și jumătate treaba era gata.”, spune, mândru, Adrian.
Ca să se dezvolte, și-a cumpărat un teren și o hală metalică, la Coșești. În prezent, lucrează cu doi meșteri dogari iar tatăl său este mâna sa dreaptă în afacerea cu butoaie. Nu e o treabă ușoară, dar ies bani frumoși din dogărit pentru că butoaiele (din stejar și salcam) se vând bine mai ales când e vorba de vinării și crame: de la 150 de lei pînă la 200-250 de euro, bucata.
“Facem de toate, nu doar butoaie mari de până la 500 de litri, ci și butoaie artizanale funcționale, cu capacități de la 5 la 20 litri, suporturi pentru butoaie, liniare sau piramidale, elemente decorative din butoaie pentru amenajarea barurilor sau cramelor.” își laudă Adrian afacerea. Acum lucrează pentru cramele Murfatlar dar continuă să ia comenzi pe Internet. Dogăritul e o treabă sezonieră, așa că Adrian dăzor ca până în octombrie, să producă vreo mie de butoaie.
Profil:
Născut: 17 octombrie 1976, Pitești;
Studii: Universitatea din Pitești, Facultatea de Administrație Publică;
Familie: Căsătorit, un copil (Andrei-11 ani).
Ce-i place: Îi plac copiii, îi place poezia și adoră muzica anilor ’80-’90. Este pescar amator și spune că la undiță se relaxează cel mai bine.
Ce nu-i place: Nu-i plac oamenii falși, minciuna, ipocrizia și concurența neloială.
Întrebări și răspunsuri:
Băiețelul dumneavoastră vă moștenește pasiunea pentru dogărit?
Din câte îmi dau seaman, da. Văd că-i place și nu se sfiește să încerce. M-aș bucura să ducă mai departe afacerea.
V-a trecut prin cap să renunțați la meseria de dascăl ca să vă dedicați în totalitate afacerii cu butoaie?
Iubesc foarte mult copiii și mi-e drag să le fiu învățător. N-o să renunț la această meserie pentru că-mi aduce multe satisfacții sufletești, chiar dacă, zilnic, trebuie să fac naveta de la Pitești, unde locuiesc, la Oarja.
Se încarcă comentariile...
