Tot mai mulţi pietreni îşi încălzesc locuinţa cu rumeguş

Proprietarii de case din judeţ îşi montează centrale termice care funcţionează prin arderea peleţilor de rumeguş. Puterea calorică este mai mare, iar costurile sunt mici

Nemţenii care şi-au montat centrale pe bază de rumeguş susţin că au redus aproape la jumătate cheltuielile lunare cu încălzirea casei.

Rumeguşul rezultat din prelucrarea industrială a lemnului este reutilizat în ultimii doi ani pe post de combustibil pentru centrale de încălzire a locuinţelor. Agreate de Ministerul Mediului, brichetele de rumeguş sau peleţii, reprezintă o alegere ecologică pentru tot mai mulţi nemţeni care locuiesc la curte.

De la reciclare, la comerţ

În Neamţ, administratorii celor trei mini-fabrici care compactează rumeguşul şi îl transformă în combustibil au pornit de la ideea utilizării unui deşeu periculos.

„Trebuie să scăpăm cumva de rumeguşul pe care îl producem şi să îl valorificăm. Dacă nu îi găsim o întrebuinţare, plătim taxa de mediu. Lumea nu prea ştie de brichetele de rumeguş. Oricum, produsul este destinat îndeosebi celor care locuiesc la casă“, a explicat Ioan Gir, inginer la una dintre fabrici.

Investitorii spun că suma cheltuită pentru dotare este foarte mare, însă sunt încrezători că şi-o vor amortiza rapid. Clienţii, precizează aceştia, se înmulţesc de la o lună la alta. Octavian Boca, un pietrean care locuieşte la curte, a găsit în brichetele de rumeguş o soluţie mai bună decât consumul de gaze naturale. „Cu maximum două tone de material trec peste lunile de iarnă. Asta în bani reprezintă cam 230 de euro. Depinde de unde îl procuri“, a detaliat pietreanul.

Investiţii de lungă durată

Comercianţii s-au adaptat şi ei cererii. „Noi importăm din Italia. Acest tip de centrale se folosesc acolo de ani buni. Este o soluţie economică, ecologică şi deosebit de practică: fără efort şi fără mizerie“, spune inginerul Enrico Pezzato, administratorul unei firme de import.

O bună parte din cei care au optat pentru acest tip de încălzire sunt persoane care au călătorit peste hotare. „Rumeguşul nu mai ajunge depozitat aiurea şi facem economie la masa lemnoasă. Având o putere calorică cu 20% mai mare decât a lemnului, în Occident se folosesc cu succes. Acolo oamenii au învăţat mai devreme să păstreze masa lemnoasă“, adaugă Pezzato.

Pentru o centrală de 60 de kilowaţi, care să funcţioneze pe brichete, nemţenii scot din buzunar minimum 10.000 de lei. „Eu am centrala de anul trecut şi cred că este cea mai bună investiţie. Nu necesită spaţiu de depozitare, sunt practice şi nu fac mizerie. La fostul apartament de trei camere plăteam cel puţin 600 de lei lunar la facturi. Acum, la casa mea de 160 de metri pătraţi, am cheltuit pe încălzire cam 400 de lei“, a spus Mircea Panciu, instructor auto.