Neamţ: Portret/Mircea Răzvan Ciacâru: Dă viaţă cioburilor vechi de 6.000 de ani
0
Mâinile sale „magice“ au reconstituit peste 300 de obiecte aparţinând Culturii Cucuteni, scoase de arheologi din pământ, sub formă de fragmente.
A simţit chemarea către restaurare atunci când a păşit pentru prima dată într-un muzeu din Timişoara, acolo unde a copilărit. „Primul muzeu pe care l-am văzut a fost Muzeul de Istorie din Timişoara, pe când eram copil. M-a deranjat atunci faptul că obiectele expuse aveau suprafeţe albe, absolut supărător pentru privirea unui vizitator de muzeu“, îşi aminteşte Mircea Ciacâru.
Secretul dreptunghiului de aur
După ce a terminat Artele, a intrat în învăţământ, dar şi-a dat seama repede că locul său nu este la catedră. „Amintirea primului muzeu a acţionat, cât inconştient, cât conştient, şi m-a făcut să cred că locul meu este în restaurare. Am reuşit apoi să mă angajez la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ“, povesteşte pietreanul. Deşi s-a specializat şi în restaurarea obiectelor din metal, numai ceramica îl preocupă cu adevărat.
„Ceramica o simt altfel în mână“, mărturiseşte pietreanul. Restauratorul este primul care a descoperit că vasele Cucuteni au proporţia dată de raportul de aur. „Începând de prin 1984, m-a frapat un anume aspect al tuturor obiectelor de Cucuteni. Dădeau impresia, fără să faci măsurători, că s-ar încadra într-o anume formă. Am început să le măsor şi am constatat că se încadrează într-un anume tip de dreptunghi, numit de literatura de specialitate dreptunghiul de aur, care are raportul dintre înălţime şi lăţime dat de un număr fix, descoperit de Pitagora“, explică restauratorul.
Specializat în „vase binoclu“
Numărul fix l-a ajutat să iasă din impas de mai multe ori. „Am reuşit să găsesc modalitatea de a folosi tot ce ţine de dreptunghiul de aur în restaurarea formelor culturii Cucuteni“, mărturiseşte Ciacâru.Dintre toate vasele restaurate, cel mai mult se mândreşte cu cele numite „binoclu“.
„Există un anumit tip de obiecte de Cucuteni, format din două vase simetrice, care se numesc în termeni arheologici «vase binoclu». Ele seamănă chiar cu un binoclu, sunt duble şi sunt legate cu două sau trei brâuri sau punţi, la mijloc, la partea de sus şi, eventual, jos. Sunt obiecte complexe şi se presupune că foloseau la diverse ritualuri de cult“, ne explică restauratorul.
Aplicarea raportului de aur l-a condus la restaurarea decoraţiei complexe a unui vas binoclu ornat prin incizie, la care a avut o confirmare neaşteptată. „După ce am restaurat acel vas, s-a mai descoperit un fragment din el, care s-a potrivit perfect cu decoraţiunea refăcută“, se mândreşte pietreanul.
Întrebări şi răspunsuri
Ce vă fascinează la Cultura Cucuteni?
Faptul că aceşti indivizi, pe care noi îi socotim încă primitivi şi sălbatici, au ajuns la un anume grad de îndemânare artistică aplicată într-un context de spiritualitate deosebită. Şi faptul că ei erau organizaţi în domeniul olăritului în ceea ce noi numim astăzi şcoli.
Cum foloseau cucutenienii raportul de aur?
Nu putem vorbi despre un studiu conştient referitor la cucutenieni. Vrem să credem, totuşi, că nu oricine se ocupa de vase, ci erau cei pe care azi îi numim meşteri, oameni care aveau o înzestrare artistică, pe care ceilalţi nu o aveau.
Ce-i place
Îmi place armonia, simetria, echilibrul. Consider că forma ideală este trupul unei femei. Cred că un alt element din natură de acelaşi gen de frumuseţe, echilibru şi maiestuozitate este calul.
Ce nu-i place
Nu-mi place perfidia, nu-mi plac ariviştii şi tot ce decurge de aici, ajungând până la lipsa de caracter a oamenilor. Nu pot să condamn niciodată un om mai sărac înzestrat mintal sau fizic, pentru că nu este vina lui, dar întotdeauna voi condamna un parşiv, un pervers.
Profil
Născut. 9 iulie 1946, Cluj.
Studii. Facultatea de Arte Plastice din Timişoara, Secţia Pictură.
Familie. Căsătorit.
Se încarcă comentariile...
