PORTRET/ Elena Coşofreţ, prima femeie pilot militar din Neamţ

Elena Coşofreţ

Elena a fost şef de promoţie al Şcolii de Aviaţie „Aurel Vlaicu“ în anul 1989 şi a absolvit cu „Magna cum Laudae“. La aproape 44 de ani, Elena Coşofreţ se poate lăuda cu o carieră de excepţie.

A totalizat peste 500 de ore de zbor şi este prima nemţeancă  ajunsă pilot militar.

„Dintotdeauna am vrut să fiu în mijlocul lucrurilor deosebite. În ultimul an de liceu, au venit în unitatea noastră reprezentanţi de la Centrul Militar Judeţean Iaşi, care ne-au informat că se organizează concurs pentru prima promoţie de piloţi militari femei“, povesteşte Elena Coşofreţ. A fost momentul în care şi-a început „visul zborului“.  Deşi nu avea prea multe informaţii despre şcoala militară, Elena a spus că trebuie să-şi încerce norocul, chiar dacă au fost 20 de concurenţi pe un loc.

Zile de antrenamente pentru 15 minute de zbor

„Eu credeam că se zboară şi atât. Abia după aceea am aflat ce înseamnă şcoală militară. Pot spune că anii de liceu reprezintă una dintre cele mai frumoase perioade din  viaţa mea“, precizează Elena Coşofreţ.

A ajuns căpitan

În primul an a pilotat avioane uşoare, de tip IAR 823, iar licenţa şi-a brevetat-o pe un elicopter IAR 316. Pasiunea pentru zbor a făcut-o să renunţe la multe din lucrurile specifice fetelor de vârsta ei. „Primul zbor a fost ceva cu totul special, ce nu poate fi descris în cuvinte. Ajunsesem să sacrific zile întregi pentru a putea ajunge să zbor 15 minute. Părinţii îmi spuneau de multe ori să renunţ la aviaţie şi să mă orientez spre Politehnică, unde reuşisem în acelaşi timp cu aviaţia“, a spus pilotul.

Elena  s-a pensionat, relativ repede, cu gradul de căpitan. În prezent, lucrează la Primăria Vânători Neamţ, în funcţia de manager de proiecte.

Profil

Născută: 1 Noiembrie 1966, Vânători, Neamţ.
Studii: Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, Bucureşti, 1995.
Familie: Necăsătorită.

Întrebări şi răspunsuri
V-aţi gândit vreodată să vă întoarceţi la aviaţie?
Sunt o persoană categorică, iar când decid să pun punct unui anumit capitol din viaţa mea, nu mă mai răzgândesc.
Care credeţi că ar fi cauza atâtor accidente aviatice?
Lipsa unor investiţii de reală necesitate ar fi unul dintre motive. Bineînţeles că există şi erori grave de pilotaj, dar lipsa unei tehnici avansate este principala cauză a catastrofelor aviatice.
Ce vă place să faceţi cel mai mult?
Cel mai bine mă simt când fac un bine altuia. Cititul, rugăciunea şi meditaţia sunt alte lucruri pe care îmi place să le am în viaţa mea.