Neamţ: Secretele păştilor de pe Valea Muntelui

Gospodinele din Hangu consideră că în Vinerea Mare nu se cade să coci în cuptor, aşa că încep treaba din timp. Brânza din chişleag în lapte dulce, smântâna scursă în făină, albuşul de ou sau intestinele sunt câteva dintre secretele bucatelor tradiţionale de Paşte.

Elena Caia (53 de ani), din Hangu, s-a trezit ieri la ora 3.00 dimineaţa şi s-a apucat de frământat cozonacii şi de făcut pasca. În Vinerea Mare nu se cade să faci acest lucru, spune tradiţia.

„Anul acesta, sâmbătă e sărbătoare, iar vineri este prohodul, şi este cam păcat“, explică gospodina. Ea este ajutată de vecina Maria Burăş (61 de ani), cu care se întovărăşeşte la fiecare sărbătoare mare. „De 35 de ani, de când m-am măritat aici, nu m-am certat cu niciun vecin. Facem împreună mai ales ciorba, într-un ceaun mai mare, că iese mai bine“, explică Elena Caia.

Reţetă străveche pentru pasca „muruită“

Înainte de a se apuca de frământat, de pus în tăvi sau de băgat în cuptor, femeile fac cruce, se închină şi cer ajutorul Maicii Domnului ca să crească aluatul.

Ca pasca să iasă bine, secretul este să adaugi în compoziţie puţin aluat, albuş de ou bătut şi smântână scursă. „Se pune într-un tifon şi se lasă în făină, să îi tragă zerul“, precizează Maria Burăş. Compoziţia pentru pască are o reţetă transmisă din generaţie în generaţie.

„Pentru 15 păşti pun două kilograme de stafide, tot atâtea de zahăr, opt kilograme de brânză făcută din chişleag în lapte dulce, un pic de aluat ca să crească, smântână scursă, esenţe de vanilie şi de rom, după gust. Secretul este aluatul pus în compoziţie, care ţine pasca să nu se lase, şi albuşul de ou bătut, care o afânează“, mărturiseşte gazda.

În tăvile rotunde pregătite dinainte se aşează o foaie unsă cu ulei, peste ea o foaie de aluat, iar pe margine un brâu din acelaşi aluat. „Alua-tul pentru pască este unul de cozonac, dar puţin mai tare. La un kilogram de făină opărită în lapte, pun opt ouă, ulei, zahăr, esenţe“, explică gospodina.

Înainte de a fi băgate în cuptor, păştile se ung cu ou bătut, pentru a se rumeni, operaţiune care se numeşte „muruit“ în Hangu. Dacă ieri au copt, astăzi gospodinele s-au ocupat de pastrama de miel şi de drob.

Secretul drobului constă în folosirea intestinelor. „Punem măruntaiele, ficatul, plămânul, dar şi intestinele pentru că leagă compoziţia. Le fierbem şi le dăm prin maşină după ce le spălăm bine, cu sare, apoi cu apă caldă. Dacă nu pui intestinele, iese drobul tare, uscat. Alte coconete nu pun, dar nu le iese la fel de bun“, mai spune Elena Caia.