Neamţ: Portret / Adrian Alăzăroaei salvează turiştii rătăciţi în Ceahlău

Tânărul a îmbinat un deceniu de experienţă în activitatea de salvare montană cu cercetarea speciilor protejate de animale din masivul nemţean.

Adrian spune că pasiunea pentru drumeţii şi ascensiuni montane cultivată încă din anii de liceu a contat decisiv în alegerea meseriei pe care o practică de un deceniu la Salvamont Neamţ.

„Mergeam frecvent în expediţii la Cheile Bicazului, Toşorog, Lacul Roşu sau pe Ceahlău. Îmi plăcea să explorez peşteri şi avenuri, să fac căţărări sau să mă dau cu placa de snowboard în Hăşmaşul Mare“, îşi aminteşte pietreanul.

Deşi învăţa la liceul cu profil transporturi din oraş, adolescentul a început să activeze de la vârsta de 16 ani în echipele de salvare montană din Ceahlău. „În primele şase luni am fost aspirant, perioadă în care am învăţat traseele din masiv, tehnicile de prim ajutor, cele de căţărare şi m-am familiarizat cu echipamentul. E ca un fel de armată, o testare a capacităţii de acţiune şi de comportament în condiţiile speciale de intervenţie“, mai spune Adrian. Tânărul a avut parte de înţelegere şi chiar de apreciere din partea profesorilor de liceu care aflaseră că în fiecare weekend mergea pe munte să muncească alături de colegii salvamontişti.

Amintiri din misiuni

În cei 10 ani de activitate, meseria de salvator montan i-a oferit experienţe memorabile. Adrian îşi aminteşte de căutările încununate de succes desfăşurate timp de trei zile pentru recuperarea unei bătrâne rătăcite în masiv şi de coborârea pe targă a unui copil, de la cabana Dochia până la Izvorul Muntelui.

„Pe traseu, copilul a intrat în stop cardio-respirator de trei ori. Pentru că a trebuit să facem şi manevrele de resuscitare, tot drumul până la salvare a durat o oră şi 20 de minute“, mai spune salvamontistul. În perioada studenţiei, Adrian a avut ocazia să îmbine activitatea specifică misiunilor de salvare montană cu cea de cercetare.

„Cum profesorii de la Facultate făceau parte din Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău, am avut şansa să mă ocup şi de câteva proiecte. Unul dintre acestea, care a constituit şi lucrarea mea de licenţă, a fost dedicat studiului caprelor negre din masiv“, mai spune salvamontistul.

Timp de patru ani, pietreanul a monitorizat efectivele şi a observat comportamentul caprelor negre din Ceahlău. „Am trăit printre caprele negre şi chiar am reuşit să mă apropii la şapte metri de ele. Am ales un ciopor, un grup de cinci femele şi doi iezi, şi le duceam sare în fiecare zi.  La un moment dat, nu mai reprezentam o ameninţare pentru grup“, povesteşte Adrian.

______________

profil
născut. 12 august 1984, Piatra Neamţ.
studii.  Facultatea de Biologie, Specializarea „Ecologia şi Protecţia Mediului“ la Univ. „Al.I. Cuza“ Iaşi.
familie. Este necăsătorit.

întrebări şi răspunsuri
Câte exemplare de capră neagră mai sunt în Ceahlău?
În 2007, atunci când am finalizat lucrarea de licenţă, erau 113, dar acum cred că sunt mai puţine pentru că mai pleacă spre Hăşmaşul Mare. Migrează şi din cauza prădătorilor, dar şi din calea oamenilor. Nu au fost dintotdeauna pe Ceahlău, ele au fost aduse din Retezat în 1964, atunci când masivul a fost populat cu şase exemplare.
Ce proiecte de cercetare ai mai avut în Ceahlău? 
Am monitorizat şi inventariat speciile de lilieci, de reptile şi ierbivorele mari care trăiesc pe raza Parcului. Aici trăieşte vipera neagră, care este veninoasă, dar nu e letală.

ce-i place
Adrian e pasionat de sporturile extreme şi, în funcţie de sezon, caută să-şi satisfacă nevoia de adrenalină cu placa de snowboard sau să facă scufundări. De câţiva ani a descoperit însă mountainboardingul.

ce nu-i place
„Străinii care urcă pe munte nu vin cu casetofonul pe umăr, nu fac grătare, nu sunt zgomotoşi şi au mereu o pungă în care îşi depozitează gunoiaele“, spune salvamontistul Adrian Alăzăroaie.