Neamt: Portret/ Nicolae Feraru: „Sunt un lăutar de cursă lungă“

Saxofonistul cu aproape o jumătate de secol de activitate a avut ocazia să acompanieze mari artişti precum Maria Tănase sau Gică Petrescu.

Nea’ Culai, cum îi spun cunoscuţii, s-a născut într-o familie în care muzica a fost un mod de viaţă. „Tata cânta la vioară în orchestra semisimfonică, iar fratele meu la acordeon, aşa că a trebuit să completez formaţia cu un instrument de suflat. Copil fiind, mă chinuiam să cânt la un ibric. Stăteam toată ziua cu el în gură de-i luasem şi vopseaua, iar seara adormeam cu el în pat“, îşi aminteşte lăutarul.

A refuzat să cânte în fanfara militară

A învăţat să cânte la saxofon şi clarinet în cadrul Fanfarei Forestiere, unde i-a avut ca profesori pe Vasile Galanton, Dumitru Ahmet şi Constantin Filimon, unul din cei mai renumiţi saxofonişti din zona Moldovei.
La începutul anilor ’60, Nicolae Feraru şi-a început activitatea în localuri, iar prima experienţă a avut-o în restaurantul „Bistriţa“ din Bacău. După doi ani şi jumătate a revenit la Piatra Neamţ unde se deschisese restaurantul „Căprioara“, eveniment de la care a păstrat şi fotografii.

Mai târziu a primit oferta de a rămâne în cadrul Armatei, la fanfara militară, dar a refuzat propunerea pentru că, spune el, se simţea îngrădit în exprimarea artistică.  „Uneori mă mai tachinam cu alţi colegi din fanfara militară şi le spuneam că eu nu cânt pentru tunuri, eu le cânt oamenilor“, mai spune nea’ Culai. Nicolae Feraru se consideră unul din ultimii lăutari în viaţă din Piatra Neamţ şi e mândru că a adunat trei decenii de activitate pe cartea de muncă şi 15 ani de cântări în regim de colaborare.

În turnee cu artişti faimoşi

„Cele mai mari satisfacţii le am atunci când văd că oamenilor le place ceea ce le cânt. În anii de dinainte de ’90 aveam succes la străinii care ne vizitau oraşul“, afirmă pietreanul. Tot din acea perioadă are amintiri cu artiştii care veneau în turnee la Piatra Neamţ, Johnny Rădulescu, Sile Dinicu sau regretatul Gică Petrescu. „Maestrul era foarte ordonat, un om extrem de echilibrat, care nu făcea excese. Mânca, bea un pahar de apă potabilă şi nu petrecea la chefuri, ci se ducea la culcare“, dă timpul în urmă lăutarul. Nicolae Feraru are amintiri memorabile şi cu Roxana Matei, Ioana Radu sau Maria Tănase, „o femeie deosebită, cu suflet mare, care avea grijă întotdeauna de lăutarii din trupa ei şi le cumpăra costume populare“.

Întrebări şi răspunsuri

Cum caracterizaţi meseria pe care o practicaţi?
George Enescu spunea că e mai mare cuvântul „lăutar“ decât „muzicant“ pentru că un lăutar poate cânta şi într-o formaţie, în timp ce un muzicant nu se descurcă dacă nu are în faţă notele. Îmi place să cred că sunt un lăutar de cursă lungă. Am avut o viaţă frumoasă, dar nu am fost ca greierele din poveste care a cântat toată vara, ci am pus şi deoparte. 
Cum vedeţi viitorul lăutarilor?
Muzica lăutărească place multora şi e greşit considerată un gen de slabă calitate. Cred că trebuie diferenţiată clar de manea, care e o muzică din două tonuri şi nu are cu nimic de-a face cu muzica lăutărească.

ce-i place
Nicolae Feraru spune că îi plac ieşirile în natură, şi, în mod special, drumeţiile prin pădure. „Dacă nu aş fi fost muzicant, cred că pădurar mă făceam“, spune nea’ Culai. Îi mai place să gătească mâncăruri româneşti, cum ar fi  sarmale sau borşuri moldoveneşti.
ce nu-i place
Lăutarului nu-i plac jocurile de noroc şi nici modul de a face politică din zilele noastre. „Aş vrea ca tinerii să vină şi să preia soarta ţării în mâinile lor pentru că viitorul lor le aparţie“, conchide artistul.

profil
născut. 18 martie 1942, la Piatra Neamţ.
studii. Are şapte clase, la fosta Şcoală Normală din Piatra Neamţ.
familie. Este căsătorit, are o fată.