Neamţ: Amendaţi pentru conacul părăginit

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cele trei familii care au primit în 2008 vechea casă boierească din Tupilaţi n-au făcut nimic pentru a o conserva. Calificată drept „monument istoric“, cândva impunătoare,  clădirea a ajuns o ruină plină de bălării.

Alarmaţi de starea jalnică a fostului conac, poliţiştii nemţeni i-au amendat pe Elena Strâmbeanu, Georgeta Chifu şi Gabriela Dricu. Acestea locuiesc în Bucureşti şi sunt soţia şi, respectiv, nepoatele generalului Strâmbeanu, ultimul proprietar al conacului din Tupilaţi.

„Au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale, în valoare de 5.000 de lei fiecare, celor trei moştenitori, pentru încălcarea prevederilor din Legea privind protejarea monumentelor istorice“, a precizat inspector principal Cătălina Bădeanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Neamţ.

Singurul lucru pe care l-au făcut cei trei moştenitori după ce au intrat în posesia clădirii, în 2008, a fost să dea un anunţ în ziar, precum că vor s-o vândă. În apărarea lor, moştenitorii spun că acea clădire s-a degradat mai ales în perioada celor 18 ani cât a durat procesul retrocedării şi că ei au primit de fapt o ruină.

Devastat de localnici

„Soţia mea a plătit amenda, dar mi s-a făcut scârbă de ce s-a întâmplat cu acel conac“, a spus Doru Dricu, soţul uneia dintre moştenitoare. „Cât timp a fost tergiversată retrocedarea, nu a luat amendă nimeni“, a declarat Dumitru Sluşer, procuratorul celor două familii.

Conacul de la Tupilaţi este clasificat ca monument istoric şi datează din jurul anului 1840. El a fost ridicat de Ştefan Catargiu, logofătul Moldovei, pe locul unei construcţii fortificate mai vechi.  După cel de-al doilea război mondial, a fost preluat de stat, iar după colectivizare în el a funcţionat sediul CAP-ului din localitate.

Ultimul preşedinte al CAP Tupilaţi, Petre Doboş, spune că degradarea şi distrugerea conacului s-au accelerat după Revoluţie. „În 1988, am făcut un alt sediu pentru CAP, iar conacul a rămas în conservare. După Revoluţie, oamenii din sat au început să ia grinzile, uşile, geamurile, chiar şi cărămizi din ziduri“, a spus Doboş.

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite