Neamţ: 50 de hectare cu ridichi din care se obţine ulei

O firmă din Germania cultivă în Neamţ plante tehnice între care şi acest soi special de ridichi. Specialiştii spun că plantele tehnice cum ar fi rapiţa, sfecla de zahăr sau floarea soarelui câştigă teren în agricultură, pentru că sunt mult mai rentabile.

Pe ogoarele din judeţ se cultivă tot mai multă rapiţă, sfeclă de zahăr şi floarea soarelui. O firmă cu sediul în Germania, care lucrează în arendă 6.000 de hectare de teren în Neamţ, a introdus în cultură anul acesta chiar şi un soi de ridichi, folosit pentru obţinerea unui anumit tip de ulei. „Am semănat 50 de hectare cu un soi special de ridichi, din seminţele cărora se extrage un ulei utilizat în prepararea sosurilor condimentate, picante“, a precizat inginerul agronom Alexandru Molodoi.

Inginerul a mai explicat că, în agricultura ecologică, ridichile sunt cultivate şi pentru a fi folosite ca îngrăşământ verde, prin înglobarea lor în sol, toamna când se ară, sau pentru combaterea unor viermi care afectează, de exemplu, sfecla de zahăr.

„După recoltarea păioaselor, în luna iulie, se poate înfiinţa o cultură de ridichi premergătoare sfeclei de zahăr. O substanţă produsă de această plantă combate în mod ecologic dăunătorii din sol, astfel că în ţările dezvoltate se pot obţine, în anul următor, producţii de până la 100 de tone de sfeclă de zahăr la hectar“, a explicat inginerul Molodoi. Specialistul mai spune că dintre plantele tehnice tradiţionale, anul acesta cultivă 1.000 de hectare de sfeclă de zahăr, 100 de hectare de floarea soarelui, dar şi 900 de hectare de rapiţă, semănată din toamnă. Mai rar întâlnite în cultură sunt muştarul, alb şi galben, pe care agronomul l-a însămânţat pe 400 de hectare, precum şi facelia, care a fost semănată pe 50 de hectare.

Liviu Bumbu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Neamţ, recunoaşte că plantele tehnice sunt mai rentabile. „Există o orientare evidentă spre cultivarea plantelor tehnice, pentru că acestea au un preţ de valorificare mai bun, o comercializare certă, pe baza unor contracte făcute încă înainte de recoltare“, a precizat Liviu Bumbu.

Porumbul, pe primul loc

Conform acestuia, extinderea culturilor de plante tehnice încă nu duce la scăderea suprafeţelor cultivate cu cereale, astfel încât să apară scumpirea acestora din acest motiv.
„În total, cele mai mari suprafeţe din judeţ sunt cultivate cu porumb, 55.000 de hectare, urmează furajele, cu peste 30.000 de hectare, şi cerealele păioase, cu peste 20.000 de hectare“, a încheiat Bumbu.