Neamţ: Neculai Popa Meşterul care şi-a transformat casa în muzeu (PORTRET)
0
Nemţeanul a început prin a face idoli falşi de Cucuteni şi a ajuns unul dintre cei mai faimoşi creatori populari din ţară.
Neculai Popa a organizat serbări şi spectacole populare, a scris versuri pentru acestea, a făcut măşti, a sculptat în lemn şi piatră, a colecţionat tot ce înseamnă vechi şi şi-a transformat casa din Târpeşti, judeţul Neamţ, într-unul dintre cele mai mari muzee din zonă. A scris mai multe cărţi, în care a adunat mărturii despre lumea satului.
A împlinit recent 90 de ani, dar continuă să creadă că va mai putea munci câţi ani va mai avea de trăit. Îşi propusese să reia sculptura în piatră vara aceasta, dar se mulţumeşte să croiască măşti din textile şi piele. Îl are însă pe fiul cel mai mic, Damian, care continuă tradiţia familiei, după ce a făcut Artele Plastice la Iaşi. L-am găsit înconjurat de un grup de spanioli veniţi cu autocarul. Câţiva străini s-au oferit să le facă o surpriză celorlalţi: au fost îmbrăcaţi în costume populare româneşti şi au încins o horă, Damian fiindu-le instructor. Nu au plecat bine spaniolii şi a sosit un alt grup, din Franţa. Neculai Popa are o luciditate de invidiat şi discută cu toţi cei care îi trec pragul. Spune că a iubit tradiţia folclorică de când era mic. „Eu, din copilărie, am iubit în sufletul meu folclorul, tradiţia, datinile, obiceiurile. M-am dus şi eu cu steaua în fiecare an, până am fost câine bătrân. M-am dus cu clopoţelul, cu uratul de Anul Nou. M-am făcut arnăut, m-am dus cu jienii, cu alaiul caprei, cu mascaţii“, îşi aminteşte Neculai Popa.
A devenit cu adevărat un artist, un creator popular după cum crede că i se potriveşte mai bine, după o întâmplare care i-a schimbat destinul. Muncise la săpăturile arheologice de la Frumuşica şi Borleşti, făcute de părintele Matasă de la Piatra Neamţ, cel care i-a fost profesor la şcoala de cântări bisericeşti şi care a pus bazele celei mai mari colecţii de ceramică Cucuteni din lume.
Cum s-a apucat de sculptat
La îndemnul acestuia, a descoperit un sit arheologic în satul său natal, unde s-a deschis şantier. Artistul popular povesteşte că a auzit, pe şantierul de la Târpeşti, cum se plângeau arheologii că niciunul dintre idolii pe care îi găsesc nu este întreg şi atunci i-a venit ideea să rezolve problema: să-i facă el şi să-i strecoare în situl arheologic.
A încercat mai întâi din lut, pe care l-a ars în cuptorul pentru pâine, şi apoi din piatră, pentru că lutul era altfel decât cel vechi de 5.000 de ani. Aşa a început să sculpteze. După ce arheologii l-au descoperit ca autor al falsurilor, au decis că are un talent care trebuie cizelat şi i-au adus profesor. „Profesorul fuma, bea cafea, se plimba prin ogradă, eu lucram. «Ia să îmi faci mie, prima dată, o bătrână oleacă gheboasă, care se sprijină într-un băţ!» Dom-le, am făcut-o! A durat vreo două zile“, povesteşte Popa.
Profil
Născut. 13 august 1919, Târpeşti, Neamţ.
Studii. Cinci clase primare şi patru ani la şcoala de cântăreţi bisericeşti.
Familie. Căsătorit, trei copii.
Întrebări şi răspunsuri
Ce sfaturi daţi celor mai tineri?
Am luptat ca partizan anticomunist, am trecut prin comunism, am trecut şi prin foc şi prin apă, cum se spune, iar îndemnul meu pentru toţi românii este ca, în ceasul al unsprezecelea, să se trezească, să fie atenţi ca pentru viitorul ţării să se aleagă cu adevărat oamenii care sunt pentru neamul românesc.
Cum ar trebui să trăiască un om?
Mai întâi ar trebuie să aibă credinţă, să îl iubească pe Dumnezeu cu adevărat. Cred că asta m-a ajutat pe mine. Întâi am fost încercat, mi-a ars toată agoniseala în două incendii, dar mi s-a dat posibilitatea să mă refac în scurt timp.
Ce-i place
Lui Neculai Popa îi place omul care are cuvânt. Spune că i-a plăcut să facă în viaţa lui ceva bun nu numai pentru el, ci pentru locuitorii din întreaga ţară,
Ce nu-i place
Creatorului popular nu-i plac mincinoşii. „Am urât minciuna, care vine de la diavol şi este foarte periculoasă“, mărturiseşte meşterul popular, mai ales când este o armă folosită de conducători, care pot induce în eroare nu numai pătura de jos a populaţiei, ci chiar şi pe intelectuali.
Se încarcă comentariile...
