Neamţ: Dumitru Radu Veteranul-campion la maraton (PORTRET)
0
Supercampionul veteranilor a dovedit că se poate să ajungi la 83 de ani şi să te cunoască o lume-ntreagă. Ultima sa ţintă: să alerge 100 de kilometri în 24 de ore.
Maratonistul Dumitru Radu, cunoscut de toţi drept Nea Mitică, a împlinit joi 83 de ani şi este cofondator al secţiei de atletism pentru veterani. La câte are de povestit, ar putea scrie o carte, însă preferă să alerge şi să-i lase pe alţii să scrie despre el.
A fost deţinut politic pentru un an, însă nu vrea să vorbească despre acea perioadă. „Niciodată-n viaţă nu trebuie să te dai bătut. Tu trebuie să ştii numai cum să ţi-o faci mai frumoasă. Dacă vrei ceva cu adevărat, poţi, dar numai cu sacrificii“, povesteşte Nea Mitică.
A fost şofer pe basculantă şi pe tractor şi, în 1958, a primit titlul de „Erou al muncii socialiste“ pentru că a condus un camion Molotov pe o distanţă de 317.000 de kilometri fără reparaţii capitale. Apoi, a fost la intervenţii rapide pe Valea Bistriţei. Sportul şi soţia Ecaterina, care-i este alături de 51 de ani, l-au făcut să depăşească orice obstacol şi să continue lupta. „Cel care nu a participat niciodată la un maraton nu se poate numi atlet“, crede Dumitru Radu.
O viaţă cu medalii, cupe şi mii de amintiri
Primul succes, soldat cu locul al III-lea pe podium, l-a avut în copilărie, dar nu a fost la un maraton, ci la un concurs de ciclism. „Am făcut drumul Piatra Neamţ - Tarcău cu bicicleta tatălui meu. Nu ajungeam la pedale şi am pedalat prin cadru. Era o bicicletă Kaiser“, îşi aminteşte Nea Mitică.
În 1942, a participat la un curs de instructor pentru profesorii de educaţie fizică la Şcoala Normală din Piatra Neamţ. De atunci s-a dedicat întru totul atletismului. A văzut întreaga Europă. Are prieteni peste tot prin lume şi de fiecare dată se bucură mai ceva ca un copil atunci când aude vorbindu-se de bine despre România. „Peste tot au ajuns să ne cunoască. Şi acolo ne privesc cu admiraţie. Sunt foarte fericit că reuşim să facem România cunoscută în lume“, zâmbeşte maratonistul.
Medaliile, trofeele, fotografiile şi articolele din ziarele în care a apărut îşi au locul lor de cinste acum. Le-a donat Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ. Puţinele pe care le-a mai păstrat le arată tuturor celor care vor să le vadă şi fiecare premiu are povestea lui pentru cei care vor să asculte.
„Cea mai dragă îmi este medalia pe care am câştigat-o în 1991, în Basarabia, pentru proba de 400 de kilometri. Cel mai greu de obţinut a fost medalia din Austria, din 2006. Am alergat 21 de kilometri la minus opt grade Celsius. Atunci eram cât pe ce să abandonez, dar m-am gândit că eu alerg pentru ţară“, încheie mândru Nea Mitică.
Profil
Născut. 22 octombrie 1926, sat Vânători, comuna
Dumbrava Roşie.
Studii. Liceul Industrial din Bacău,
promoţia 1947.
Familie. Căsătorit.
Întrebări şi răspunsuri
Până la ce vârstă vreţi să alergaţi?
Până când o vrea Dumnezeu. Vreau să alerg în Elveţia 100 de kilometri în maxim 24 de ore. Se dau premii şi trofee foarte importante. În rest, sper să fiu sănătos. Întreaga mea activitate se datorează susţinătorilor şi sponsorului meu principal, domnul primar, fără de care n-aş reuşi să fac nimic.
Regretaţi ceva în viaţă?
Regret că n-am putut să fac facultatea de sport. Dar, dacă ar fi să mă mai nasc încă o dată, mi-aş alege tot meseria de conducător auto. De acolo am pasiunea pentru viteză şi sunt foarte mândru că am fost şeful primei clase de şoferi profesionişti din România, în 1955.
Ce-i place
„Cel mai mult îmi place munca. Fără muncă nu faci nimic în viaţă, însă mai sunt multe lucruri care contează. Pun mare preţ pe respectul reciproc, pe ordine şi curăţenie. Trebuie să fie disciplină în toate“, crede Nea Mitică.
Ce nu-i place
Nu-mi plac deloc oamenii care nu muncesc, care nu păstrează curăţenia şi care nu fac ceva pentru oraş şi pentru ţară. Nu sunt de acord cu cerşetorii care sunt buni de muncă, dar ei întind mâna ca să primească“, spune ferm Dumitru Radu.
Se încarcă comentariile...
